Caută pe acest blog:

23 decembrie 2010

curs valutar 23.12.2010

1EURO- 4.2849 RON
1USD-3.2615 RON
1CAD-3.2180 RON
1AUD-3.2571 RON
1CHF-3.4245 RON
1GBP-5.0464 RON
1AUR- 145.5711 RON

22 decembrie 2010

curs valutar 22.12.2010

1EURO-4.2901 RON
1USD-3.2617 RON
1CAD-3.2067 RON
1AUD-3.2469 RON
1CHF-3.3955 RON
1GBP-5.0558 RON
1AUR-145.2994 RON

20 decembrie 2010

curs valutar 20.12.2010

1EURO-4.2899 RON
1USD-3.2208 RON
1CAD-3.1964 RON
1AUD-3.1775 RON
1CHF- 3.3584 RON
1GBP-5.0313 RON
1AUR- 142.1577 RON

15 decembrie 2010

curs valutar 15.12.2010

1EURO-4.2892 RON
1USD-3.1860 RON
1CAD-3.1641 RON
1AUD-3.1854 RON
1CHF-3.3110 RON
1GBP-5.0515 RON
1AUR- 143.9244 RON

13 decembrie 2010

curs valutar 13.12.2010

1EURO- 4.2997 RON
1USD-3.2448 RON
1CAD-3.2136 RON
1AUD-3.2077 RON
1GBP-5.1386 RON
1CHF-3.3063 RON
1AUR-144.8781 RON

10 decembrie 2010

curs valutar 10.12.2010

1EURO-4.3005 RON
1USD-3.2535 RON
1CAD-3.2156 RON
1AUD-3.2014 RON
1CHF-3.2935 RON
1GBP-5.1297 RON
1AUR-144.6161 RON

6 decembrie 2010

curs valutar 06.12.2010

1EURO-4.2997 RON
1USD-3.2435 RON
1CAD-3.2387 RON
1AUD-3.1819 RON
1CHF-3.1819 RON
1GBP-5.0827 RON
1AUR-145.0274 RON

22 noiembrie 2010

curs valutar 22.11.2010

1EURO-4.2972 RON
1USD-3.1312 RON
1CAD-3.0746 RON
1AUD-3.0907 RON
1CHF-3.1673 RON
1GBP-5.0369 RON
1AUR- 136.8676 RON

18 noiembrie 2010

curs valutar 18.11.2010

1EURO-4.2950 RON
1USD-3.1782 RON
1CAD-3.1137 RON
1AUD-3.1133 RON
1CHF-3.2000 RON
1GBP-5.0607 RON
1AUR-136.4841 RON

12 noiembrie 2010

Romania nu a iesit din recesiune: Economia a scazut in trimestrul trei

Romania a inregistrat, in trimestrul trei, o scadere economica de 0,7% fata de trimestrul anterior, a anuntat, vineri, Institutul National de Statistica.

Comparativ cu primele noua luni ale anului trecut, PIB-ul Romaniei a scazut, in primele trei trimestre din 2010, cu 2,3%.

"Conform primelor estimari, produsul intern brut in trimestrul III 2010 a fost, in termeni reali, mai mic cu 0,7% comparativ cu trimestrul II 2010 (date ajustate sezonier). Fata de trimestrul corespunzator din anul 2009, produsul intern brut a inregistrat o scadere cu 2,5% pe seria bruta si cu 2,3% pe seria ajustata sezonier.

In perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010, comparativ cu aceeasi perioada din anul 2009, produsul intern brut s-a redus cu 2,3% pe seria ajustata sezonier si cu 1,9% pe seria bruta", se arata in raportul INS.

Rezultatul negativ era asteptat atat de analistii economici cat si de presedintele Traian Basescu, care considera ca cea mai mare lovitura pe care a primit-o Romania a fost nevoia de a creste TVA, ceea ce a influentat economia. "Veti vedea cifrele de la statistica legate de T3, dupa ce in T2 se reluase cresterea fata de T1", a indicat Basescu, joi, in cadrul unei conferinte pe teme economice.

Scaderea vine dupa ce economia Romaniei si-a revenit usor in al doilea trimestru din 2010, inregistrandu-se o majorare a produsului intern brut de 0,3 la suta, comparativ cu trimestrul anterior, fiind si prima crestere din ultimele sase trimestre.

sursa articol

curs valutar 12.11.2010

1EURO- 4.2839 RON
1USD-3.1166 RON
1AUD-3.1309 RON
1CAD-3.1140 RON
1GBP-5.0319 RON
1CHF-3.2151 RON
1AUR-141.6393 RON

11 noiembrie 2010

Bani la limită pentru şomaj

Guvernul nu va mai "subvenţiona" şomajul tehnic în 2011, pentru a putea plăti ajutorul de şomaj. Executivul nu-şi mai permite în următorii ani să-i scutească de la plata contribuţiilor de asigurări sociale pe patronii care aleg să-şi trimită angajaţii în şomaj tehnic în loc să-i disponibilizeze. Nu mai sunt bani nici pentru prelungirea acordării indemnizaţiei de şomaj, măsură luată în 2009. Aşa se arată în punctul de vedere oficial trimis de guvern Senatului, ca răspuns la o iniţiativă legislativă a şase parlamentari PNL şi respinsă luni, de prelungire a acestor avantaje financiare până pe 30 iunie 2012, în condiţiile în care România nu dă semne de ieşire din criză.

Măsuri riscante pentru şomeri
Reprezentanţii executivului susţin că, pentru 2010 - "dată fiind persistenţa efectelor crizei economico-financiare asupra pieţei muncii din România" - s-a decis prelungirea facilităţii privind scutirea de la plata contribuţiilor sociale pentru maximum trei luni în care angajaţii stau acasă cu 75% din salariu, în şomaj tehnic, însă doar până la 31 decembrie 2010.

Cât despre prelungirea cu patru luni a acordării indemnizaţiei de şomaj, "nu este posibilă în acest moment din cauza numărului în creştere de şomeri şi, în mod deosebit, a celor indemnizaţi, care ar in fluenţa bugetul asigurărilor de şomaj, conducând la imposibilitatea de plată a indemnizaţiei de şomaj", susţin reprezentanţii guvernului în nota oficială.

În plus, arată aceştia, "aplicarea măsurii propuse ar genera influenţe financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului asigurărilor de şomaj, în sensul majorării acestora şi, implicit, a majorării deficitului bugetului general consolidat". Iar aceste creşteri ar duce la nerespectarea condiţionalităţilor impuse de organismele financiare internaţionale, precizează reprezentanţii executivului.

Minus de 637.000 de lei pe an

De altfel, analiza financiară realizată de Ministerul Muncii indică pierderi anuale medii de peste 637.000 de lei la bugetul general consolidat, până în 2012. Asta, în condiţiile în care analiştii economici nu cred că rata şomajului va scădea anul viitor.

"În 2011 se va înregistra o scădere a locurilor de muncă. S-au luat măsuri de reducere care ţin deficitul bugetar sub control, dar nu producem mai mult, nu se creează noi locuri de muncă", crede analistul Liviu Voinea.


SURSA ARTICOL

curs valutar 11.11.2010

1EURO-4.2774 RON
1USD-3.1086 RON
1CAD-3.0954 RON
1AUD-3.1155 RON
1GBP-4.9914 RON
1CHF-3.2016 RON
1AUR-139.7741 RON

10 noiembrie 2010

Analiştii bancari văd inflaţia la 0,5% în octombrie, la fel ca luna trecută

Preţurile de consum au urcat cu 0,5% în luna octombrie, ceea ce a dus inflaţia anuală la 7,8%, potrivit unui sondaj intern realizat de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

În septembrie inflaţia anuală urcase la 7,77%, un maxim al ultimilor doi ani, după şocul provocat de majorarea TVA din iulie, de la 19% la 24%.

Estimările privind inflaţia lunară pe octombrie au mers de la 0,4% la 0,7%, în condiţiile în care în septembrie preţurile au urcat cu 0,56%, în principal pe fondul scumpirii alimentelor, care s-a suprapus peste efectele majorării TVA.

Analiştii bancari sunt totuşi mai optimişti decât BNR în privinţa inflaţiei la sfârşitul anului. "Pentru finele anului 2010, estimarea membrilor AAFBR care au răspuns la sondaj plasează rata

anuală a inflaţiei la 8% - estimările variază între 7,6% şi 8,2%", potrivit reprezentanţilor AAFBR.

Analiştii sunt astfel mai optimişti decât BNR, care prognozează acum că inflaţia anuală va urca la 8,2% în decembrie. În vară, bancă centrală estima o inflaţie de 7,8% pentru finalul anului. Şi analiştii şi-au înrăutăţit prognozele de inflaţie în ultimele două luni.

Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat săptămâna trecută, la prezentarea Raportului asupra inflaţiei pe trimestrul al treilea, că majorarea TVA s-a transmis doar în proporţie de 61% în preţuri în trimestrul al treilea, astfel că efecte întârziate ar putea să fie vizibile în ultimele trei luni ale anului.

Spre exemplu, majorarea TVA se va resimţi în preţurile energiei termice abia din octombrie. Isărescu a remarcat şi presiunile continue din partea preţurilor la alimente, în condiţiile în care recoltele din 2010 au fost afectate de seceta din vară în toată regiunea, în timp ce preţurile carburanţilor rămân, de asemenea, cu potenţial de creştere.

Majoritatea analiştilor anticipează că BNR va menţine dobânda-cheie la leu la nivelul actual, de 6,25% pe an, cel puţin până în primăvara lui 2011, preferând să rămână în expectativă cât timp incertitudinile sunt ridicate. BNR are programate şedinţe pe probleme de politică monetară pe 5 ianuarie şi pe 3 februarie.

sursa articol

curs valutar 10.11.2010

1EURO-4.2862 RON
1USD-3.0778 RON
1CAD-3.0750 RON
1AUD-3.1248 RON
1GBP-4.9718 RON
1CHF-3.2056 RON
1AUR-140.1347 RON

5 noiembrie 2010

curs valutar 05.11.2010

1EURO-4.2967 RON
1USD-3.0187 RON
1CAD-3.0099 RON
1AUD-3.0500 RON
1CHF-3.1156 RON
1GBP-4.8815 RON
1AUR-132.0119 RON

4 noiembrie 2010

curs valutar 04.11.2010

1EURO-4.2920 RON
1USD-3.0543 RON
1CAD-3.0328 RON
1AUD-3.0524 RON
1CHF-3.1225 RON
1GBP-4.9280 RON
1AUR- 133.4240 RON

3 noiembrie 2010

1EURO-4.2848 RON
1USD-3.0676 RON
1CAD-3.0329 RON
1AUD-3.0612 RON
1GBP-4.8997 RON
1CHF-3.1186 RON
1AUR-133.8753 RON

28 octombrie 2010

CURS VALUTAR 28 OCTOMBRIE 2010

1EURO-4.2819 RON
1USD-3.0934 RON
1AUD-3.0125 RON
1CAD-3.0129 RON
1GBP-4.9059 RON
1CHF-3.1292 RON
1AUR- 132.7296 RON

22 octombrie 2010

Stimulente de până la 75% pentru bugetarii cu fonduri UE pe mână

Angajaţii statului care fac parte din echipele de gestionare a proiectelor finanţate din fonduri externe ar putea avea parte de o majorare salarială de până la 75%, potrivit unui proiect al Ministerului Muncii.

Personalul din administraţia publică centrală, din instituţiile publice din subordinea acestora şi din administraţia publică locală care „face parte din echipele de gestionare a proiectelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile post-aderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile” ar putea beneficia de sporul de până la 75% destinat celor care aduc banii UE în ţară. Asta, după ce la 1 ianuarie aceşti angajaţi au rămas fără salariul consistent în valută pe care îl primeau de la stat şi au fost încadraţi pe salarii ca şi colegii lor bugetari care nu lucrau cu fonduri externe.
Aşa prevede un proiect de ordonanţă de urgenţă pus în dezbatere ieri de Ministerul Muncii. Iniţiativa vizează una dintre cererile exprimate clar şi de premierul Emil Boc de a atrage cât mai multe fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, sumele disponibile ridicându-se până la aproape 20 de miliarde de euro, susţin specialiştii ministerului.

Ţintă de 90% fonduri absorbite

„Având în vedere faptul că potrivit indicatorilor aprobaţi din Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, şi anume absorbţia până în 2015 a cel puţin 90% din alocarea disponibilă din fondurile structurale şi de coeziune, sunt necesare din partea României eforturi semnificative şi cu caracter permanent, atât din punct de vedere financiar, cât şi al resurselor umane şi materiale implicate”, susţin iniţiatorii.
Ca atare, adaugă ei, „este importantă atragerea şi menţinerea specialiştilor pregătiţi în structurile care gestionează programele operaţionale, dar şi a celor care asigură implementarea proiectelor finanţate prin aceste programe la nivelul administraţiei centrale.” Mai mult, trebuie evitată ieşirea din sistemul bugetar a acestor specialişti. Iniţiatorii spun că, deşi statul ar investi pe termen scurt sume mai mari de bani, 85% dintre acestea se vor recupera prin rambursările de la organismele comunitare, aceşti angajaţi fiind plătiţi din bugetele proiectelor aprobate.

Potrivit actului normativ, sistemul de motivare a acestor specialişti, bazat pe „un sistem financiar riguros”, va stabili un „număr maxim de persoane care pot face parte din echipele de proiect, astfel încât măsura de stimulare propusă să asigure, proporţional, atingerea rezultatelor scontate”, iar „salariile de bază corespunzătoare funcţiilor în care este încadrat personalul vizat să se majoreze până la 75%”.

sursa articol

curs valutar 22.10.2010

1EURO-4.3126 RON
1USD-3.0794 RON
1CAD-3.0202 RON
1AUD-3.0365 RON
1GBP-4.8503 RON
1CHF-3.1965 RON
1AUR- 133.0408 RON

21 octombrie 2010

Patronatele nu susţin reducerea TVA la 5%

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege iniţiat de parlamentari PSD+PC şi PNL prin care se instituie aplicarea TVA de 5% la alimentele de bază, cum ar fi pâinea, carnea, laptele, uleiul vegetal şi zahărul, Camera fiind forul decizional. Totodată, marţi a fost adoptat un alt proiect de lege prin care s-a stabilit ca pensiile mai mici de 2.000 de lei să nu fie impozitate. Camera Deputaţilor are rol decizional în adoptarea celor două acte legislative, astfel încât ele vor fi înaintate Preşedinţiei pentru promulgare. Astfel, iniţiativa legislativă va intra în vigoare de la momentul publicării în Monitorul Oficial, potrivit Mediafax. În punctul de vedere transmis Parlamentului, Guvernul precizează că nu susţine acest proiect de lege.
Purtătorul de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), Dan Matei Agathon ne-a declarat că Alianţa susţine reducerea TVA la 5% pentru produsele agricole, şi nu pentru alimentele de bază. ''Această iniţiativă nu are acoperire la buget. Avem un buget în pioneze şi nu ştiu dacă va suporta şocul reducerii TVA la alimentele de bază la 5%. Cred că atunci când cineva vine cu o astfel de iniţiativă trebuie să aducă şi un studiu de impact, să vedem dacă avem cu ce susţine aceste legi, că altfel vom adânci iar deficitul bugetar, iar FMI şi Comisia Europeană nu ne va mai ierta de data aceasta. ACPR vine cu altă propunere, şi anume reducerea TVA la 5% pentru produsele agricole, aşa vor fi taxate şi acele alimente care umblă numai în economia neagră şi pe vapoarele de pe Marea Neagră'', a declarat pentru Curierul Naţional, Dan Matei Agathon.
Acesta susţine că propunerea ACPR va avea acelaşi impact pozitiv asupra populaţiei şi în plus va aduce şi 1 miliard de euro la buget. ''Noi propunem o măsură care reduce piaţa neagră, care scade preţurile alimentelor şi care aduce şi bani la buget. Deci noi nu adâncim deficitul, ci încercăm să-l reducem pentru a nu fi penalizaţi de CE'', a subliniat purtătorul de cuvânt al ACPR. În acelaşi timp, Costel Olteanu, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), consideră că reducerea TVA de 5% la alimentele de bază este o măsură de protecţie socială, dar care nu va scoate la luminăevaziunea fiscală din agricultură. '' Deşi nu am văzut încă textula actului prin care se reduce la 5% TVA pentru alimentele menţionate, consider că aceasta este o măsură de protecţie socială care însă nu va scoate evaziunea fiscală la lumină'', a declarat pentru Curierul Naţional, Costel Olteanu. Şi preşedintele UNPCPR estimează că un TVA de 5% la produsele agricole ar aduce cel puţin un miliard de euro la bugetul statului. '' Interesul producătorului agricol ar fi fost mai bine reprezentat dacă în Parlament legea ar fi presupus ca de pe câmp până pe farfurie să existe un TVA de 5% pe tot acest lanţ'', ne-a mai spus Olteanu.

Agathon: Fondul de pensii va intra în colaps

În ceea ce priveşte neimpozitarea pensiilor sub 2.000 de lei, Agathon este de părere că şi această iniţiativă va adânci bugetul, pentru că România nu are bani pentru o astfel de măsură. ''Se dau iniţiative legislative peste iniţiative fără a se face şi un studiu de impact. S-a întrebat cineva dacă poate suporta bugetul astfel de măsuri, că atunci le adoptăm şi ne trezim că iar aruncăm deficitul la cifre astronomice. Dacă s-ar reduce cota unică cum am cerut la 10%, atunci pensiile sub 1.000 nu vor fi impozitate, iar cele peste 1.000 lei, vor fi impozitate cu 10%. Riscăm ca fondul de pensii să intre în colaps, iar deficitul bugetar va creşte extraordinar de mult'', a mai spus purtătorul de cuvânt al ACPR, Dan Matei Agathon.

Alimentele nu se ieftinesc după scăderea TVA

Patronatele din industria alimentară estimează diferit impactul scăderii TVA asupra preţului alimentelor, de la diminuări cu 18% ale preţurilor şi eliminarea evaziunii până la stagnări ale acestora şi creşterea fraudei fiscale, potrivit Mediafax. "Probabil că procesatorii vor reduce preţurile, dar asta nu se va simţi la raft. Magazinele nu sunt obligate să scadă preţurile", a spus Niculae Ştefan, preşedintele Federaţiei Agrostar. El crede că pentru diminuarea preţurilor este nevoie de scăderea TVA pe întreaga filieră de produs, respectiv la producător, procesator şi comerciant. "Reducerea TVA pentru alimentele de bază, în forma aprobată, este o măsură bună doar pentru a combate evaziunea fiscală. Pentru a se resimţi şi la consumator, reducerea trebuia să se facă pe toată filiera de produs şi trebuia însoţită de taxarea inversă şi de Codul de Bune Practici. Dacă aceste trei măsuri ar fi aprobate, preţurile ar putea scădea cu 5-10%. În forma aprobată, nu se va resimţi o ieftinire, pentru că reducerea este doar la procesatori", a adăugat Ştefan.
În schimb, Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, crede că legea va avea doar efecte negative. "Această lege este o tâmpenie. Va fi greu de cuantificat ce înseamnă carne proaspătă sau lapte pentru consum, de exemplu. Dacă vei congela carnea nu mai ai TVA redusă? Potrivit legii, cel care produce carnea are TVA redus, iar pentru cel care o procesează TVA este mare. Această lege va fi greu de aplicat şi va creşte evaziunea", a spus Minea.

Ialomiţianu: Votul a fost pentru respingere

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat, ieri, că la votul privind proiectul de lege privind reducerea TVA la 5% la alimentele de bază a fost "o eroare", el precizând că a fost vorba despre un vot "pentru raportul de respingere". "S-a pus problema unui raport de respingere şi votul a fost pentru raport de respingere", a subliniat Ialomiţianu, care este deputat şi a votat în favoarea proiectului de lege privind reducerea TVA la 5% pentru alimentele de bază. Ministrul Finanţelor a precizat că, în acest moment, sunt două soluţii: fie preşedintele ţării retrimite legea în Parlament, fie Guvernul corectează actul normativ. Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a declarat, ieri, că îşi asumă greşeala privind votarea de către PDL a celor două proiecte de lege privind reducerea TVA la alimentele de bază şi neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei.

Botiş: Executivul va trebui să aplice legile

Ministrul Muncii, Ioan Nelu Botiş, a declarat ieri că Executivul va trebui să pună în aplicare legile privind reducerea TVA la alimente şi neimpozitarea pensiilor sub 2.000 RON, recunoscând că a votat şi el pentru aceste acte normative. Întrebat cum de s-a ajuns la adoptarea, cu largul sprijin al PDL, al celor două legi care modifică parametrii macroeconomici, Botiş a răspuns: " Conform principiului separaţiei puterilor în stat, consider că este atributul Parlamentului. A decis şi, în consecinţă, noi suntem Executivul şi va trebui să punem în aplicare legea aprobată în Parlament", a explicat ministrul. Întrebat dacă ministerul are bani pentru a implementa legea de neimpozitare a pensiilor mai mici de 2.000 lei, Botiş a replicat: "Deci încă o dată, dacă îmi permiteţi, Legislativul s-a pronunţat. Executivul va trebui să pună în aplicare o lege. În acest caz, şi eu am votat".

sursa articol

curs valutar 21.10.2010

1EURO-4.3084 RON
1USD-3.1135 RON
1CAD-3.0275 RON
1AUD-3.0452 RON
1CHF-3.2270 RON
1GBP-4.9001 RON
1AUR- 134.3683 RON

19 octombrie 2010

60 de someri la un loc de munca

ANOFM anunta in data la inceputul lunii octombrie existenta unei oferte de 11.319 locuri de munca venite din partea agentilor economici. Ar insemna o medie de 276 de locuri de munca pentru fiecare judet.

Dar daca privim mai departe inspre distributia de loc egala a acestor locuri de munca, nu putem sa oferim o medie. In judetul Alba este o oferta de 48 de locuri de munca. In Timis sunt oferite 671 de locuri de munca. La fel, poluri opuse exista intre Botosani 67 de locuri de munca si Vrancea cu o oferta de 454 de locuri de munca.

De ce esti inc

Mergand acum la polul opus, rata somajului inregistrata la nivelul lunii septembrie 2010 a fost in scadere de la 7,39% la 7,35%. Valoric in schimb, nivelul somajului produce un soc. 670.247 de persoane sunt inregistrate ca si someri. Se specifica mai departe faptul ca din aceste 670 de mii de persoane, 289.336 sunt femei. Cea mai mare rata a somajului a fost inregistrata in Vaslui si in Mehedinti, cu peste 12%.

Este o diferenta uriasa intre aceste cifre. Oferta este practic insignifianta fata de cererea existenta. Gestionarea somajului, crearea de noi locuri de munca ar trebui sa fie pe buzele tuturor politicienilor.

Pentru studii superioare, din cele 11.000 de locuri de munca, sunt alocate doar 489 de joburi, din care 207 pentru ingineri si subingineri. Din nou aruncam o privire la polul opus, unde doar de la Universitatea Spiru Haret si-au recuperat diplomele de licenta peste 100.000 de studenti. Este normal ca fiecare dintre ei sa isi doreasca sa lucreze intr-un post care necesita pe studii superioare.

Disponibilizatii pot ramane someri si pana la trei ani

Ceea ce poate multa lume nu stie este faptul ca angajatorul este obligat sa te plateasca pentru studii superioare doar cu conditia ca postul pe care te afli angajat sa fie in domeniul in care ai terminat facultatea.

Ultima bursa a locurilor de munca organizata de catre Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca a fost la 24 septembrie, unde au fost oferite peste 14.400 de locuri de munca pentru studii superioare de lunga si scurta durata. A fost un prilej de respiro pentru studenti si un prilej pentru companii si departamentele de resurse umane sa gaseasca persoanele pe care le cautau.

Primul loc il detin textilele. Industria imbracamintei a venit cu cele mai multe oferte de locuri de munca, urmata de financiar cu oferte pentru munca in cadrul societatilor de asigurare si reasigurare.

Din aceste cifre, ne putem da foarte usor seama care sunt industriile care functioneaza si care sunt judetele care au cel mai slab potential angajator. Dar asta nu inseamna in mod necesar ca economia judetului merge prost, ci s-ar putea ca la nivel de an 2010, judetul respectiv sa aiba un nivel al somajului care sa se incadreze in media nationala.

Esti somer? Din toamna reincep angajarile

Chiar daca ANOFM se implica activ in medierea intre angajator si somer/viitor angajat, nu poate sa acopere tot deficitul de locuri de munca. Bursele pentru oferirea de locuri de munca sunt prea slabe pentru a face fata cererii, iar mediul economic profita de situatia de criza pentru a-si completa randurile cu oameni care nu solicita salarii exorbitante sau chiar a nu-si completa pozitiile libere de loc.

sursa articol

curs valutar 19.10.2010

1EURO-4.2807 RON
1USD-3.0791 RON
1AUD-3.0385 RON
1CAD-3.0201 RON
1CHF-3.2002 RON
1GBP-4.8939 RON
1AUR- 134.7197 RON

18 octombrie 2010

Traian Basescu si premierul care nu stia nimic

Premierul Emil Boc n-a ştiut despre stimulentele acordate la Ministerul Finantelor, fiind indus în eroare de fostul ministru PD-L Gheorghe Pogea, a declarat duminică la ProTV preşedintele Traian Băsescu.

Adică Emil Boc, şef al Guvernului României de aproape doi ani de zile, a aflat care este sistemul generalizat de plată din două ministere (Finanţe şi Muncă), Casa de Sănătate, Vamă sş Garda de Mediu, plus primarii, adică de prin toate instituţiile care taie amenzi, abia dupa izbucnirea scandalului. Adică premierul incornorat de subordonaţii săi nu ştia ce ştia tot satul.

Preşedintele pretinde că ştia de stimulente de vreo două luni, (cum de l-o fi avertizat atunci pe premierul Tăriceanu în privinţa lor, după cum afirma, nu prea inteleg), dar n-a simţit nevoia să-i spună şi prim-ministrului. Traian Băsescu s-a dus direct la Sebastian vladescu cu care a dezbătut în contradictoriu subiectul, în secret faţă de Emil Boc.

Aşadar, neprihănit fiind de murdarele stimulente, Emil Boc poate ramane, în inocenţa sa, şef al Executivului, iar Traian Băsescu nu consideră ca ar avea vreun motiv să-i ceară demisia. Pentru aşa virginitate, preşedintele ii recomandă lui Mircea Geoană o centură de castitate.

Săracul Emil Boc! Dacă e să rememorăm doar declaraţiile prezidenţiale, premierul nu prea pare a şti pe ce lume trăieşte. L-au sabotat nu numai ministrii PSD, ci şi greii din propriul partid, dupaă cum a reieşit după întâlnirea din vară de la Snagov. Dar nu numai greii, ci şi slabii, căci, să-mi fie iertat, una e sa te "facă" un Blaga sau un Berceanu şi alta e să te ducă de nas un Pogea, adică mai pe româneşte, un neica nimeni din PD-L.

Dacă până şi el l-a lăsat pe Emil Boc cu degetul în gură, oare pe cine mai controlează Emil Boc? Pe secretare, pe femeile de serviciu, pe şoferi?

Lăsând ironia amară la o parte, dacă un premier nu ştie lucruri atât de importante, dacă este atât de uşor de dus de nas de oricine, ce-o mai căuta în fruntea Guvernului? Dacă în faţa propriilor miniştri nu are autoritate şi este jucat pe degete, cum să aibă autoritate în faţa poporului? Dar neştiinţa nu-i o scuză.

La Maternitatea Giuleşti, fostul director, dr. Bogdan Marinescu, ar putea face puşcărie pentru că n-a ştiut de priza defectă care a declanşat un incendiu devastator. Ca manager răspunzi şi de ceea ce nu ai ştiut, poate chiar în primul rând de ceea ce nu ai ştiut.

Am totuşi o îndoială în privinţa neprihănirii lui Emil Boc, cât timp în 2009 domnia sa declara: "în privinţa bugetarilor de lux, care şi-au dublat sau triplat salariile, prin sporuri şi stimulente, am un mesaj clar şi se leagă de un cântec ardelenesc: puşca şi cureaua lată, ce premii, stimulente şi sporuri aveaţi odată". La ce stimulente se referea? Sau... aşa era rima.

În februarie 2009, Guvernul a adoptat HG 112 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu care reglementează şi stimulentele pentru angajaţii acestei instituţii. Despre stimulente s-a discutat cu reprezentanţii FMI încă din noiembrie 2009. Cum să nu fi ştiut premierul? De altfel, Traian Băsescu insistă pe o naivitate a premierului pe care Emil Boc insusşi n-o invoca.

Nu cred că preşedintele nu întelege în ce derizoriu cumplit iî aruncă pe Emil Boc. Cu Călin Popescu Tăriceanu s-a luptat şi în felul acesta l-a valorizat. Pe actualul premier iî tratează ca pe un copil uşor debil căruia din timp în timp îi ia apărarea, în locul căruia face anunţurile esenţiale, căruia nu-i spune adesea lucruri foarte importante şi căruia îi mai trimite înapoi câte o lege esenţială, minimalizându-l până la totala aplatizare politică.

De altfel, observăm că, atunci când vorbeşte despre potenţialii şefi ai PD-L şi despre potenţiali prezidenţiabili ai PD-L, Emil Boc este complet scos din cărti. Involuntar sau, mai degrabă, voluntar, Traian Băsescu i-a rezervat rolul sacrificatului, care să încaseze tot ce se poate încasa, cât trebuie să încaseze pentru ca apoi să dispară pentru a face loc unei noi echipe a relansării electorale.

Cine să fie noua echipa e greu de spus. Dacă ne raportăm la interviul acordat duminică la ProTV, Traian Băsescu pare a da semne de reconciliere cu vechea gardă a PD, mai precis cu Vasile Blaga pe care îl vede un foarte serios şi potrivit candidat la şefia partidului. Foştii săi protejaţi, în frunte cu Sever Voinescu şi Roberta Anasase, par intraţi într-un con de umbră. Singurul rămas în cărţi pentru o demnitate înaltă fiind Cristian Preda.

Traian Băsescu se distanţează uşor de tinerii pe care i-a promovat, dar despre care spune că a descoperit între timp că nu au suficientă experienţă de viaţă pentru funcţii înalte. Ca o coincidenţă, recent Vasile Blaga reacţionase dur la ipoteza unei prea mari ascensiuni în partid a nou venitilor "blogerişti". Dar acelaşi defect, al lipsei de experienta, i-l găseste preşedintele şi Elenei Udrea, marea rivală a lui Vasile Blaga, pe care nu o vede şefă a PD-L şi, cu atât mai puţin, candidată la preşedinţia ţării.

Rămâne de văzut dacă această repoziţionare a fost doar un balon de încercare lansat de Traian Băsescu sau este cu adevărat noua sa strategie.

sursă articol

curs valutar 18.10.2010

1EURO-4.2779 RON
1USD-3.0372 RON
1CAD-3.0181 RON
1AUD-3.0225 RON
1CHF-3.1780 RON
1GBP-4.8745 RON
1AUR-134.4194 RON

15 octombrie 2010

Cursul de schimb şi mersul pe sârmă al BNR

Dezbaterile din jurul puterii leului în raport cu celelalte valute sunt din ce in ce mai aprinse. Oamenii de afaceri cer deprecierea pentru profitul exporturilor, economiştii o vor pentru achitarea mai facilă a datoriilor publice. Banca Naţională se opune.

Discuţiile din jurul valoarii actuale a monedei naţionale faţă de principalele valute (euro şi dolar) au ajuns până la vârful Băncii Naţionale. De fapt, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a decis să răspundă acuzaţiilor conform cărora leul ar trebui „lăsat să se deprecieze“, concomitent cu o inflaţie mai mare, măsuri care ar rezolva mai toate problemele economice ale României.

Cursul euro/leu, cel mai important pentru economia autohtonă, stagnează în jurul valorii de 4,2 lei/euro de mai bine de cinci ani. Economia românească a crescut (apoi a scăzut) şi inflaţia s-a majorat la rândul ei, dar cursul a rămas stabil. Evident, cu ajutorul BNR, care a intervenit în piaţă când a apărut exces de euro sau exces de lei. Fără intervenţiile BNR, cursul de schimb ar fi înregistrat variaţii mult mai mari, însă nu ar fi mers obligatoriu într-o singură direcţie.

Este adevărat că faţă de cotaţia de acum cinci-şase ani leul s-a depreciat cu doar câteva procente faţă de euro. Dar pe parcurs moneda naţională s-a apreciat cu până la 20% faţă de valuta europeană, pentru ca apoi să se deprecieze cu mai bine de 20%. BNR a cumpărat în perioada 2004 -2007 circa 20 de miliarde de euro din piaţă, bani intraţi cu ocazia investiţiilor, a remiterilor celor care lucrează din străinătate sau a privatizărilor. Şi a tipărit lei. Iar moneda naţională tot s-a apreciat până la 3,1 lei/euro.

Pe plan internaţional se duce, în prezent, o luptă de devalorizare a monedelor naţionale. SUA, China, Japonia, Brazilia sunt printre cele mai vehemente state care iau măsuri pentru deprezecierea monedelor proprii, cu intenţia de a-şi menţine competitivitatea la export.

Problemele au la bază distorsiunea făcută de Federal Reserve, care a dus acum aproape doi ani dobânda de refe-rin­­ţă pentru do­­larul american la aproape 0%. Şi a inundat pieţele internaţionale cu dolari tipăriţi, SUA fiind una dintre puţinele state ale lumii care îşi permit să facă aşa ceva, pe piaţă existând cerere pentru monedă. Efectul a fost de depreciere faţă de yen, yuan, euro şi alte valute. Iar statele respective au decis să facă orice pentru deprecierea propriilor lor monede. Fără prea mare succes, cel puţin deocamdată.

Probleme la toate nivelurile economice

Yenul japonez, spre exemplu, a fost „susţinut“ pentru depreciere la finele anului trecut, când ajunsese la un raport de 82,8 yeni/dolar pentru prima dată după 1995. Foarte mult nu a ajutat, deoarece săptămâna trecută a atins un nou minim, la 82,7 yeni/dolar, convingând Banca Japoniei să vândă din nou yeni în piaţă.

O menţiune importantă este că Japonia este o economie bazată puternic şi pe importuri. Iar un yen puternic uşurează povara achitării produselor care intră în ţară. Menţinerea unui echilibru între importuri şi exporturi este însă mai importantă. Ceea ce ne readuce la România. Deprecierea artificială a leului ar putea ajuta exporturile ieftinind forţa de muncă şi produsele exportate. Dar efectele negative ale deprecierii ar fi suportate tot de populaţie. Indiferent dacă ne place sau nu, economia românească este puternic „euroizată“. Inclusiv Dacia vinde maşinile în euro, în funcţie de cursul la zi. Iar creşterea preţurilor se traduce prin inflaţie, a cărei rată anualizată ar fi din nou de două cifre. De asemenea, ar fi bani mai mulţi pentru salarii şi pensii, dar puterea de cumpărare ar scădea. În plus ar fi probleme majore pentru cei care au credite în euro, iar aici nu ne referim la bănci.

„Cursul nu este artificial; am evitat prin intervenţii fluctuaţii excesive, care ar fi trimis semnale negative în toate părţile“, spune Mugur Isărescu, care mai adaugă că Ministerul Finanţelor a avut, în ultimii doi ani, 8 miliarde de euro, care, vândute direct în piaţă, ar fi apreciat moneda naţională.

„Cursul real în acest moment este de peste 4,7 - 4,8 lei pe euro“, crede Dinu Patriciu. Omul de afaceri arată că majoritatea importurilor din România se fac în dolari, nu în euro, iar „faptul că Banca Naţională ţine în mod artificial ­cursul euro la nivelul actual este greşit.“

În prima zi a lui octombrie, cursul s-a situat la 4,2672 lei pe euro, aceasta fiind rata de schimb la care vor fi achitate în 2011 taxele, impozitele şi accizele exprimate în euro. În condiţiile în care inclusiv statul român percepe taxe şi impozite în funcţie de moneda europeană, este clar că o depreciere masivă va influenţa puterea de cumpărare a populaţiei şi nivelul de trai. Dar nu mai puţin adevărat este că leul rămâne pe un trend lung de depreciere din cauza economiei reale.

Cursul real în acest moment este de peste 4,7 - 4,8 lei pe euro, iar faptul că Banca Naţională ţine în mod artificial cursul la nivelul actual este greşit.

sursa articol


1EURO-4.2765
1USD-3.0367
1CAD-3.0364
1AUD-3.0270
1CHF-3.1949
1GBP-4.8727
1AUR- 134.7646

14 octombrie 2010

Cât poate costa procesul deschis împotriva băncii?

În litigiile deschise pe legislaţia privind protecţia consumatorului nu se platesc taxe de timbru. Şi dacă pierd procesul, clienţii pot scăpa de plata unei părţi din cheltuielile de judecată uriaşe făcute de bănci.

Onorariul plătit avocaţilor de un client care cheamă în faţa instanţei banca la care s-a împrumutat pleacă de la 47,6 euro, în cazul unui proces colectiv. „Onorariul este în funcţie de numărul de clienţi. Este 200 de euro dacă sunt 150 de clienţi. În procesele actuale s-a ajuns şi la 40 de euro plus TVA acolo unde sunt 650 de clienţi“, spune avocatul Gheorghe Piperea, care va reprezenta în faţa instanţei clienţii nemulţumiţi ai Volksbank şi ai BCR.

O altă firmă de avocatură, Olteanu şi Asociaţii, le-a înaintat clienţilor nemulţumiţi ai Alpha Bank o ofertă potrivit căreia onorariul pentru deschiderea unui proces în instanţă pleacă de la aproape 300 de lei (TVA inclusă), echivalentul a aproape 71 de euro, pentru fiecare client dacă grupul este de minimum 40 de persoane. Onorariile pentru conciliere sunt mai scăzute, avocaţii solicitând în această situaţie un onorariu de aproape 120 de lei. În ambele situaţii, onorariul de succes este de circa 770 de lei (circa 183 de euro) pentru fiecare client din grup. Şeful acestei case de avocatură spune însă că încasarea onorariului de succes poate fi dificilă. „În cazul în care clientul nu se execută trebuie să mergem pe la 100 de case. (...) E dificil să-ţi execuţi proprii clienţi“, afirmă Daniel Olteanu.

Un avantaj important de care beneficiază clienţii nemulţumiţi ai băncilor este acela că nu plătesc taxe de timbru. În cazul proceselor deschise pe legislaţia care protejează consumatorii nu se percep astfel de taxe.

Onorarii la aprecierea judecătorilor

Cei care pierd sunt obligaţi să-i plătească părţii pe care au chemat-o în faţa instanţei cheltuielile de judecată. Însă, dacă instituţia de credit solicită plata unor sume exorbitante, acestea pot fi ajustate de judecători. „Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat“, este una din prevederile Codului de Procedură Civilă.

„La un proces în care vor trebui să răspundă la 150-200-650 de clienţi, băncile vor lucra cu firme mari. Onorariile pot fi de peste 300.000 de euro, poate chiar peste 500.000 de euro“, anticipează Piperea. De exemplu, tarifele orare ale marilor case de avocatură pornesc de la 75 de euro, dacă dosarul este instrumentat de un avocat junior, respectiv de la circa 200 de euro, dacă de rezolvarea lui se ocupă un senior, potrivit unor surse din piaţă.

Cât ar putea fi valoarea despăgubirii stabilite de judecător în cazul pierderii procesului de către clienţi? „La 300.000 de euro onorariu, probabil că va fi de 10.000 - 20.000 de euro“, susţine Piperea.

Dacă procesul deschis de grupul de 650 de clienţi ar fi pierdut, clienţii ar ajunge să suporte sume de cel puţin 63 de euro dacă despăgubirea stabilită de judecător ar fi de numai 10.000 de euro. În situaţia în care judecătorul ar stabili că instituţia de credit are dreptate şi îi recunoaşte acesteia cheltuieli de judecată de 500.000 de euro, atunci suma pe care ar plăti-o fiecare din cei 650 de reclamanţi ar ajunge la 816 euro.

În situaţia în care clienţii vor câştiga, aceştia îşi vor recupera cel puţin o parte din cheltuielile de judecată. Prevederea menţionată din Codul de Procedură Civilă poate avea în această situaţie efecte neplăcute asupra clienţilor care şi-au făcut calculele că vor câştiga, iar onorariile avocaţilor vor fi achitate de bănci. În plus, potrivit informaţiilor publicate pe forumuri, clienţii au considerat că onorariul de succes al avocatului va fi plătit de bancă în cazul în care aceasta pierde procesul şi, în consecinţă, nu le pasă care este valoarea acestuia. De regulă, însă, onorariul de succes se reţine din suma câştigată de client în proces.

Ofertele trimise de avocaţi cuprind şi plata unor onorarii de succes de până la 200 de euro pentru fiecare persoană din grup, la care se poate adăuga un procentaj de până la 10% din contravaloarea comisioanelor considerate „ilegale“ de către clienţi.

47,6 euro este onorariul plătit de fiecare din cei 650 de clienţi nemulţumiţi ai unei bănci care sunt asistaţi de avocatul Piperea

sursa articol

curs valutar 14.10.2010

1EURO-4.2779 RON
1USD-3.0570 RON
1CAD-3.0384 RON
1AUD-3.0268 RON
1CHF-3.1945 RON
1GBP-4.8513 RON
1AUR-133.5464 RON

13 octombrie 2010

Bancherii ameninţă cu dobânzi de 40-50%

Preşedintele Asociaţiei Romåne a Băncilor, Radu Gheţea, a declarat la Comisia de Buget Finanţe din Camera Deputaţilor că în urmă cu patru-cinci ani dobånzile la credite erau de 40-50%, iar calculul marjei de la acea perioadă, în funcţie de indicii monetari, nu ar avantaja clienţii.
„O să răspund la această întrebare (calculul marjei fixe în funcţie de rata dobånzii şi indicele de referinţă de la momentul acordării - n.r.). Acum patru-cinci ani erau dobånzi de 40-50%. Nu cred că cineva se gåndeşte la acea marjă“, a declarat Gheţea, citat de Mediafax.
Datele publicate de BNR arată că, la finele anului 2005, ratele medii pentru creditele acordate populaţiei cu scadenţă mai mare de cinci ani (care mai sunt în derulare în prezent - n.r.) erau de 15%, în timp ce indicele ROBOR se plasa la 7%, iar în anul 2006 marja s-a restråns semnificativ.
Unul dintre reprezentanţii asociaţiilor de clienţi nemulţumiţi a întrebat în cadrul şedinţei Comisiei dacă băncile ar accepta ca marja fixă, pe care trebuie să o aplice la creditele în derulare cu dobånzi variabile, să fie calculată ca diferenţă între rata dobånzii de la acordare şi indicele de referinţă de la acea dată (EURIBOR sau ROBOR).
Grupul parlamentar PDL a introdus un amendament prin care propune calculul marjei fixe pentru creditele cu dobåndă variabilă în derulare prin scăderea din dobånda de la data încheierii contractului a indicelui de referinţă de la acel moment.
Amendamentul prevede includerea unei litere noi la articolul 37 al OUG 50/2010 care va avea următorul cuprins: „f) pentru creditele cu dobånda variabilă aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, marja de dobåndă va fi stabilită prin scăderea din valoarea dobånzii variabile de la data încheierii contractului a valorii indicelui de referinţă de la data încheierii contractului. În contractele de credit în care este prevăzută o anumită marjă, aceasta va fi înlocuită cu marja calculată conform prezentului paragraf“.
Propunerea reprezintă prima soluţie de compromis între modul în care băncile au aplicat prevederile OUG 50/2010 şi pretenţiile clienţilor nemulţumiţi. Astfel, pentru un contract de credit în euro, acordat în 2007, cu o dobåndă de 9%, avånd formula de calcul rată internă de 7% plus marjă fixă de 2%, clienţii solicită în prezent o dobåndă de puţin peste 3%, compusă din indicele Euribor (aproximativ 1%) şi marja de 2%.
Comisia de Buget, Finanţe, Bănci din Camera Deputaţilor a decis ieri, în unanimitate, să primească pånă pe 21 octombrie amendamente şi informaţii suplimentare privind ordonanţa de reglementare a condiţiilor de acordare a creditelor pentru populaţie, urmånd să-şi dea avizul după această dată.

sursa articol

curs valutar 13.10.2010

1EURO-4.2737 RON
1USD-3.0913 RON
1CAD-3.0455 RON
1AUD-3.0295 RON
1CHF-3.198 RON
1GBP-4.8963 RON
1AUR- 133.6715 RON

11 octombrie 2010

Statul pregăteşte un succesor hibrid pentru impozitul Statul pregăteşte un succesor hibrid pentru impozitul minim

Impozitul minim ar putea fi înlocuit, din 2011, cu un impozit de 16% aplicat diferenţei dintre cifra de afaceri şi o cotă de cheltuieli forfetare, stabilite în funcţie de domeniul de activitate.

Cum va arăta noul impozit minim sau forfetar care va va fi instituit de la 1 ianuarie 2011 este încă un subiect de dezbatere între Ministerul de Finanţe şi mediul de afaceri.

Potrivit celor mai recente discuţii, propunerea autorităţilor este introducerea unui impozit în zonele cu risc ridicat de evaziune fiscală, de 16%, aplicat la venituri după scăderea unor cote de cheltuieli forfetare care vor fi decise diferit pentru fiecare domeniu de activitate în parte. În orice caz, Ministerul Finanţelor ar vrea un impozit uşor de aplicat şi de gestionat, cel mai probabil un hibrid între impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, eliminat în ianuarie 2010, şi impozitul minim, eliminat în octombrie 2010. Astfel, noul impozit ar urma să moştenească elemente de la ambele impozite dispărute şi să se aplice doar în anumite sectoare, şi nu tuturor firmelor, cum se plăteau predecesoarele sale.

„Cea mai la îndemână modalitate de calculare a impozitului forfetar ar fi aplicarea unui procentaj la cifra de afaceri. Astfel, se pot defini câteva domenii de activitate în care evaziunea fiscală nu poate fi controlată şi, în cazul în care impozitul pe profit calculat de contribuabil este mai mic decât impozitul forfetar, acesta să plătească impozitul forfetar aplicat la cifra de afaceri din activitatea respectivă. Atenţie însă, definirea domeniilor de activitate trebuie să fie foarte clară, astfel încât contribuabilii să ştie dacă datorează sau nu impozit forfetar“, afirmă Sorin Istrate, managing partner Contexpert.

Propuneri respinse

Intenţia oficialilor nu este însă considerată oportună de către mulţi specialişti în fiscalitate. „După părerea mea, lucrurile ar trebui să fie foarte simple: impozitul minim nu ar trebui să fie înlocuit cu nimic!“, spune Gabriel Sincu, partner Mazars. Potrivit acestuia, sunt multe argumente împotriva unui nou impozit. „În primul rând, o astfel de impozitare este un apanaj al unui sistem fiscal specific Evului Mediu unde toată lumea trebuia să plătească bir, indiferent că avea sau nu avea din ce. Apoi, un impozit pe venit care nu ţine cont că ai înregistrat o pierdere este antieconomic şi descurajează libera iniţiativă. Mai mult, am putea spune că încalcă principiul de nevinovăţie reglementat de Constituţie, pornind de la ideea că toate firmele fac evaziune fiscală“, arată acesta.

Totodată, impozitul minim a generat „distorsiuni între situaţia unor contribuabili în pierdere care trebuia să plătească acelaşi impozit cu alţi contribuabili cu profit zero sau cu un profit mic“, menţionează Alexander Milcev, partner Ernst&Young.

Acest mod de impozitare nu respectă nici principiul cotei unice, minând sistemul fiscal actual al României şi fiind contrar chiar declaraţiilor guvernanţilor privind echitatea fiscală. Atunci când susţin impozitarea tuturor veniturilor cu 16%, oficialii de la Palatul Victoria uită să precizeze că acest principiu este ignorat de ei înşişi atunci când propun impozite de tipul celui forfetar.

Formule complicate

Pentru a nu substitui impozitul minim impozitului pe profit, se vor stabili plafoane ale cifrei de afaceri, tot în funcţie de domeniu de activitate, iar în cazul în care eventualul impozit pe profit este mai mare decât cel forfetar se va plăti 16% pe profit. Potrivit discuţiilor preliminare, „impozitul forfetar ar urma să fie aplicabil contribuabililor din activităţi precum exploatarea hotelurilor şi a facilităţilor de cazare, exploatarea unităţilor de alimentaţie publică, transport de călători, interpretare artistică“, explică Daniel Petre, tax manager Deloitte.

Cu toate aceste premise luate în discuţie, naşterea noului impozit rămâne dificilă. „Indiferent de formulele propuse, o să fie multe discuţii în rândul reprezentanţilor mediilor de afaceri afectate despre corectitudinea şi justeţea unor asemenea formule. Mă întreb dacă nu ar fi mai simplu şi mai eficient ca aceste domenii să fie supuse unui fel de impozit minim relativ unitar şi similar cu cel eliminat acum. Într-adevăr s-ar prelungi o măsură fiscală controversată, însă ea ar afecta numai o minoritate de contribuabili, care oricum au fost supuşi acestui regim până acum şi deja s-au acomodat cu el“, consideră Alexander Milcev.

Printre numeroasle dificultăţi ale modelării unui impozit forfetar, Sorin Istrate observă că acesta produce dezavantaje suplimentare pentru cei care activează în mai multe sectoare de activitate. „Acest sistem are însă dezavantajul că acei contribuabili care derulează în acelaşi timp activităţi care sunt supuse impozitului forfetar şi activităţi care nu intră în sfera de aplicare a acestui impozit vor fi nevoiţi să ţină evidenţe separate pentru calcularea profitului generat de fiecare activitate în parte. Mai mult, în cazul în care impozitul forfetar va fi diferenţiat pe domenii de activitate, aceşti contribuabili ar trebui să calculeze impozit pe profitul fiecărei activităţi pe care o derulează, complicându-se astfel foarte mult calculele şi crescând gradul de erori“, explică Istrate.

Decizie politică

Dincolo de calcule şi formule mai mult sau mai puţin fezabile, va conta decizia politică. Deşi ambalată în principii, cum ar fi combaterea evaziunii, aceasta are un singur scop: colectarea la buget. În 2011, din cauza eliminării impozitului minim, bugetul va pierde venituri de un miliard de lei, după cum a estimat Ministerul Finanţelor. Prin urmare, noua formulă de calcul al impozitului forfetar va trebui să acopere minusul de încasări, după cum se arată şi în nota de fundamentare a actului normativ care elimină impozitul minim: „Guvernul şi-a fixat ca prioritate identificarea de resurse suplimentare de venit“. Ministerul Finanţelor ar trebui să finalizeze noul impozit până la sfârşitul lunii.


sursa articol

curs valutar 11.10.2010

1EURO-4.2682 RON
1USD-3.0689 RON
1CAD-3.0179 RON
1AUD-2.9964 RON
1CHF-3.1726 RON
1GBP-4.8724 RON
1AUR-131.2667 RON

8 octombrie 2010

Şeful FMI: Omul de pe stradă plăteşte erorile unor guverne

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, a estimat joi că 'omul de pe stradă' în ţările traversând o profundă criză economică plăteşte 'erorile comise de mai multe guverne timp de decenii'.

'Pentru aceste ţări, nu există alegere. Ele sunt într-adevăr la marginea prăpastiei şi nu există alt mod de a proceda ca ele să revină la ceva care să fie viabil', a afirmat conducătorul instituţiei multilaterale, într-o întâlnire cu reprezentanţi ai societăţii civile în cadrul adunării anuale.

'Este foarte dur pentru oameni. Guvernul trebuie să ia măsuri foarte aspre. Este acumularea unor erori comise de mai multe guverne timp de decenii ce este astăzi plătită de omul de pe stradă', a adăugat Strauss-Kahn.

El a citat Grecia, constrânsă la un program de austeritate foarte exigent pentru a reduce deficitul său bugetar.

'În cazul Greciei, ei erau cu câteva zile înaintea unei prăbuşiri totale' în momentul când ţara a obţinut un plan de ajutor de 110 miliarde de euro pe trei ani de la FMI şi partenerii săi ai zonei euro, a remarcat Strauss-Kahn, citat de AFP.

sursa aricol

curs valutar 08.10.2010

1EURO-4.2694 RON
1USD-3.0577 RON
1CAD-3.0224 RON
1AUD-3.0238 RON
1CHF-3.1889 RON
1GBP-4.8729 RON
1AUR-133.5605 RON

7 octombrie 2010

FMI: Romania, cea mai slaba economie din Europa emergenta in 2010

Romania va inregistra cea mai mare scadere economica din Europa emergenta in acest an, de 1,9 la suta, potrivit Prognozei Economice Globale realizata de Fondul Monetar International.

De asemenea, in 2011, Romania va avea cea mai slaba crestere economica din regiune, de numai 1,5 la suta, se arata in analiza publicata pe site-ul FMI.

De altfel, la nivelul intregii Europe, doar Grecia si Islanda or s-o duca mai greu, cu scaderi economice de 4%, respectiv 3% in acest an.

Potrivit FMI, Europa emergenta va avea o crestere economica de 3,7 la suta in 2010 si de 3,1 la suta anul viitor. Turcia este liderul din acest punct de vedere, cu o crestere economica de 7,8 la suta, respectiv 3,6 la suta, fiind urmata de Polonia, cu 3,4%, respectiv 3,7%.

In schimb, tarile dezvoltate din Europa vor avea o crestere mai slaba, de 1,7% in 2010 si de 1,6% in 2011.

FMI estimeaza ca Romania va avea o rata a somajului mai scazuta decat restul tarilor emergente din Europa, de 7,2 la suta in acest an si de 7,1 la suta in 2011.

Urmatoarea pe lista din acest punct de vedere este Bulgaria, cu o rata a somajului de 8,3 la suta in 2010 si de 7,6 la suta in 2011.

Cea mai mare rata a somajului o va avea Letonia, de 19,8 la suta in acest an si 17,5 la suta anul urmator.

sursa articol

curs valutar 07.10.2010

1EURO-4.2718 RON
1USD-3.0803 RON
1CAD-3.0417 RON
1AUD-3.0089 RON
1CHF-3.1914 RON
1GBP-4.8991 RON
1AUR-133.5347 RON

6 octombrie 2010

Comisioanele se împuţinează şi la contractele de leasing

Ordonanţa nr. 50 referitoare la contractele de credit pentru consumatori este aplicabilă şi societăţilor de leasing, dar numai în cazul contractelor de leasing financiar.

Printre companiile de leasing care au implementat prevederile acestei ordonanţe se numără Romexterra Leasing, Impuls Leasing, Unicredit Leasing, Raiffei­sen Leasing, BCR Leasing, BRD Sogelease, Porsche Leasing, Țiriac Holdings. Celelalte companii de leasing consultate nu au dezvăluit informaţii referitoare la procesul de implementare a noilor norme.

Reprezentanţii Impuls Leasing susţin că „modificările aduse contractelor noi pot fi de formă (conţinut scris cu font Times New Roman, minimum 10), dar şi de fond (existenţa unui termen legal de 14 zile în care potenţialul client poate analiza draftul contractului de leasing conţinând toate detaliile financiare în legătură cu încheierea contractului; exprimarea ratei dobânzii în contract sub formă de indice variabil recunoscut la nivel internaţional, plus marja fixă; existenţa a maximum trei comisioane, prevăzute de ordonanţă; limitarea costurilor în cazul rambursării anticipate la 0,5%, respectiv, 1%)“. Rata dobânzii pentru un contract de leasing financiar încheiat prin Impuls Leasing este de 9,5% pentru un autoturism nou.

Reprezentanţii Impuls Leasing susţin că „modificările aduse contractelor noi pot fi de formă (conţinut scris cu font Times New Roman, minimum 10), dar şi de fond (existenţa unui termen legal de 14 zile în care potenţialul client poate analiza draftul contractului de leasing conţinând toate detaliile financiare în legătură cu încheierea contractului; exprimarea ratei dobânzii în contract sub formă de indice variabil recunoscut la nivel internaţional, plus marja fixă; existenţa a maximum trei comisioane, prevăzute de ordonanţă; limitarea costurilor în cazul rambursării anticipate la 0,5%, respectiv, 1%)“. Rata dobânzii pentru un contract de leasing financiar încheiat prin Impuls Leasing este de 9,5% pentru un autoturism nou.

Principala modificare adusă de Or­do­nanţă are în vedere situaţia achitării anticipate a ratelor de leasing de către consumatori. Astfel, dacă un consumator solicită achitarea anticipată a ratelor de leasing în cadrul unui contract care prevede că rata dobânzii este fixă, acesta va achita societăţii de leasing o compensaţie care nu poate fi mai mare de 1% din valoarea creditului rambursat anticipat, dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată şi data convenită pentru încetarea contractului de leasing este mai mare de un an.

Modificări majore, doar în unele cazuri

„Pentru o perioadă rămasă mai mare de un an, clientul are de achitat 0,5% din valoarea creditului rambursat anticipat“, explică Felix Daniliuc, director general al Raiffeisen Leasing. Pentru contractele cu rata de dobândă variabilă, nu este necesară achitarea acestei compensaţii. În prezent, rata de dobândă practicată de Raiffeisen Leasing este de 8,38%, compusă din rata EURIBOR şi o marjă de 7,5%, iar comisionul de rambursare anticipată a fost de 3%.

Tot 3%, urmând a fi redus, era comisionul de rambursare şi la BCR Leasing. Societatea a chemat clienţii pentru a le propune modificarea contractelor, prin acte adiţionale, şi în privinţa dobânzii, eliminând prevederea care impunea un nivel minim sub care dobânda nu putea scădea, indiferent de evoluţia indicatorului EURIBOR la trei luni. Astfel de modificări nu au fost necesare la Impuls Leasing, spun reprezentanţii companiei
, în condiţiile în care s-a practicat şi până acum o rată a dobânzii sub formă de indice EURIBOR, plus marja fixă.

sursa articol

curs valutar 06.10.2010

1EURO-4.2798 RON
1USD-3.1066 RON
1CAD-3.0401 RON
1AUD-2.9804 RON
1CHF-3.2126 RON
1GBP-4.9341 RON
1AUR-132.3910 RON

4 octombrie 2010

A deprecia sau a nu deprecia cursul, întrebarea strategică pentru economia românească

Pe 4 octombrie 2004, cursul leu-euro era 4,12. Azi este 4,26 lei/euro, cu 3% mai mare. Între timp inflaţia a fost 42%. Cât de sustenabil este acest curs şi cât costă economia susţinerea lui? Dar cât ar costa o depreciere abruptă? Intensificarea încleştării la nivel mondial pentru protecţia economiilor şi sprijinirea exporturilor prin deprecierea monedelor din ultimele săptămâni aduce în prim-plan şi în România problema cursului de schimb.
Intensificarea încleştării la nivel mondial pentru protecţia economiilor şi sprijinirea exporturilor prin deprecierea monedelor din ultimele săptămâni aduce în prim-plan şi în România problema cursului de schimb.

Tot mai mulţi oameni de afaceri şi analişti afirmă că economia se sufocă în lipsa unei deprecieri a leului şi se întreabă cât ne mai permitem să menţinem un curs de puţin peste 4 lei un euro, aproape de nivelurile din 2004, deşi între timp inflaţia acumulată a fost de 42%.

De doi ani BNR nu şi-a dezlipit ochii de pe piaţa valutară şi a cheltuit mai bine de 4 miliarde de euro (potrivit estimărilor din toamna trecută ale ING Bank) pentru a apăra leul. Asigurarea stabilităţii cursului a fost principalul motiv al contractării împrumutului extern de la Fondul Monetar In­ter­naţional şi Uniunea Euro­peană, de aproape 20 miliarde de euro, care a suplimentat rezervele de valută ale BNR.
Banca Naţională a calculat vinerea trecută un curs de 4,2672 lei pentru un euro, cu numai 3,3% peste maximul anului 2004, de 4,12 lei. Dacă s-ar fi respectat corelaţia cu inflaţia, euro ar fi trebuit să treacă de 5 lei.
Cei doi giganţi mondiali - Statele Unite ale Americii şi China - scriu un nou episod în războiul deprecierii propriilor monede. În timp ce China continuă să cumpere masiv dolari pentru a contracara o apreciere a yuanului, în ciuda excedentului comercial enorm, în America banca centrală (Fed) discută planuri pentru o nouă rundă de măsuri de "relaxare cantitativă", care se traduce practic prin tipărirea de monedă. Anunţul recent al Fed s-a văzut printr-o depreciere a dolarului cu 7% în faţa euro, doar în luna septembrie.
În România, exportul este, de la sfârşitul anului trecut, singurul motor care trage pentru revenirea economiei, în timp ce consumul intern rămâne foarte slab. Cererea internă de consum a continuat să se contracte, pe fondul reducerii de salarii, al creşterii şomajului, dar şi al restrângerii drastice a finanţărilor acordate de bănci. Un leu mai slab ar ajuta exporturile, dar pe partea cealaltă ar putea antrena o creştere a inflaţiei şi probleme mai mari pentru cei care plătesc rate la creditele în valută.

Oamenii de afaceri şi unii analişti cer tot mai răspicat ieftinirea creditului în lei - unde BNR are pârghii să intervină - chiar cu preţul unei deprecieri a cursului. De patru luni BNR a îngheţat dobânda-cheie la leu la 6,25% pe an, având de departe cea mai ridicată dobândă dintre băncile centrale din regiune.
"Sunt necesare o serie de măsuri legislative care să reducă importanţa exagerată a cursului de schimb în stabilirea preţurilor finale în România. Aceste măsuri ar trebui să permită BNR să tolereze o volatilitate mai mare a cursului şi, prin scăderea dobânzii-cheie, să ducă la posibilitatea unei finanţări în lei ieftină a României prin intermediul sistemului bancar", spune Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii. Creditul în lei - atât pentru populaţie, cât şi pentru companii - nu reuşeşte să se oprească din scădere, fiind în continuare preferate împrumuturile în valută, din cauza diferenţialului de dobândă.

În dezbaterea privind opţiunile de politică monetară, analiştii din băncile comerciale tind în ultima vreme să favorizeze abordarea "prudentă" a BNR.
"Dacă nu se manifestă riscurile privind preţurile administrate şi la produsele alimentare şi implementarea măsurilor de consolidare fiscală, atunci BNR nu are de ce să majoreze dobânda. Dar dacă apar tensiuni pe piaţa locală şi dacă preţurile la alimente încep să urce, atunci BNR ar putea fi nevoită să majoreze dobânda. Deoarece ne aşteptăm ca astfel de tensiuni să apară, anticipăm de asemenea şi o uşoară majorare a dobânzii", spune Nicolae Covrig, economist la Raiffeisen Bank, una dintre băncile locale de top. Bancherii au însă interesul ca BNR să menţină dobânzile sus, pentru că un astfel de context le permite obţinerea unor venituri mai mari, dar şi să asigure stabilitatea cursului, pentru a nu amplifica problemele la creditele în valută.

Şi faţă de dolarul american leul a înregistrat o apreciere chiar mai puternică în anii trecuţi. În 2010 evoluţia s-a inversat, iar dolarul a atins în iunie un maxim istoric la 3,56 lei, în condiţiile în care în 2004 se tranzacţiona la 3,2 lei.
"Cursul leu - dolar ne-a influenţat pozitiv (anul acesta - n.red.). Am avut stabilitate şi am avut diferenţe de curs favorabile. Antibiotice are exporturi mai mari decât importuri", a spus Ioan Nani, directorul general al producătorului de medicamente Antibiotice Iaşi. Pachetul majoritar de acţiuni ale companiei este deţinut de Ministerul Să­nătăţii.
Anul acesta, compania a început exportul de produse finite către Statele Unite iar în următorii doi ani estimează că livrările pe această piaţă vor atinge 15 milioane de dolari.
Înainte de 2010, compania livra pe piaţa din SUA substanţe active (folosite pentru producţia medicamentelor). Compania exportă şi în Europa.
Întrebat dacă i se pare normal să lucreze cu acelaşi curs leu-dolar ca în urmă cu cinci ani, Nani a răspuns: "Din păcate ne-am întors în urmă cu cinci ani la nivelul economiei şi trebuie să repunem economia în drepturi".

Recent şi omul de afaceri Viorel Cataramă, care controlează producătorul de mobilă Elvila, a afirmat că susţinerea artificială a cursului de către BNR i-a afectat businessul.
Pentru companiile care se bazează şi pe importuri, creşterea cursului ar fi însă o problemă.
"Aproape 50% din costurile pe care le avem sunt generate de materiile prime importate. Deşi exportăm 25% din producţie, devalorizarea leului nu ne-ar avantaja. Pentru compania noas­tră intervalul 4,2- 4,4 lei la un euro este cel optim", a declarat Cristian Cornea, directorul general filialei locale a grupului polonez Can-Pack, care deţine o fabrică de ambalaje din aluminiu în Bucureşti, cu afaceri de 40 de milioane de euro.
Fabrica din România asigură 80-90% din cutiile de bere ale Heineken, SABMiller, InBev sau Tuborg România. Can Pack exportă în ţări precum Turcia, Grecia, Moldova şi altele.
El a mai spus că devalorizarea leului ar reprezenta un avantaj doar pentru companiile care exportă produse fabricate din materii prime luate din România şi nu aduse din import.
BNR este reticentă faţă de relaxarea politicii monetare. În tot acest timp, banca centrală s-a arătat însă reticentă în a permite o depreciere prea mare a cursului, în condiţiile în care economia românească este expusă la riscul valutar, prin două canale majore.

Pe de o parte, mulţi comercianţi - de la dealerii auto la operatorii de telefonie mobilă, agenţiile de turism şi hotelierii până la dezvoltatorii imobiliari - exprimă preţurile în euro, astfel că orice creştere a cursului se vede instantaneu în evoluţia preţurilor, alimentând inflaţia.
Totodată, această omniprezenţă a euro a determinat şi un apetit ridicat din partea populaţiei pentru creditele în euro, pe care bancherii le-au oferit cu mare largheţe.
În mod constant guvernatorul Mugur Isărescu a respins scenariul în care Banca Naţională ar da drumul la "tiparniţă", argumentul principal fiind fragilitatea stabilităţii preţurilor (inflaţia a coborât pe palierul de o singură cifră abia în anul 2004).

Când însă cererea internă are pers­pective atât de slabe, mai are BNR motive să fie preocupată de inflaţie?

Cum se poziţionează alte economii emergente:
Brazilia, o economie emergentă în plin avânt, se confruntă acum cu o întărire foarte puternică a realului pe fondul intrărilor de capitaluri speculative, care îi afectează însă competitivitatea exporturilor. "Suntem în mijlocul unui război internaţional al valutelor, o depreciere generală a monedelor. Este o ameninţare pentru noi, deoarece ne afectează competitivitatea", spune Guido Mantega, ministrul de finanţe brazilian. Realul brazilian s-a întărit cu circa 35% în faţa dolarului de la sfârşitul anului 2008. Investitorii speculativi caută acum pieţele care le asigură randamente mai bune şi plasează acolo sume masive, în condiţiile în care pot împrumuta dolari la dobânzi apropiate de 0%.
Ceva mai aproape de noi, în Ungaria se poartă un adevărat război între banca centrală, care are trasat ca obiectiv asigurarea stabilităţii cursului, şi guvern, care doreşte ieftinirea creditului. Banca centrală păstrează dobânda la 5,25% pe an, în timp ce inflaţia anuală a coborât la 3,7%, în principal din cauza temerilor privind presiunile de depreciere a forintului.

SURSA ARTICOL

curs valutar 04.10.2010

1-EURO-4.2672 RON
1-USD-3.1061 RON
1-CAD-3.0227 RON
1-AUD-3.0196 RON
1-CHF-3.1725 RON
1-GBP-4.9229 RON
1-AUR- 131.0455 RON

1 octombrie 2010

Băncile au şanse să câştige procesele cu clienţii pe dobânzi

Băncile ar trebui să aibă câştig de cauză în procesele cu clienţii privind modul netransparent de stabilire a dobânzilor variabile la unele din creditele pe care le-au vândut, pentru că au respectat cadrul legal în vigoare la acel moment, spune Oana Gavrilă, avocat senior la Ţucă Zbârcea şi Asociaţii.

"Cred că băncile au acţionat în limitele cadrului legal existent. Dacă vorbim de abuzuri, trebuie să ne raportăm la cadrul legal existent. Dacă acest cadru nu este conform din punct de vedere etic sau moral, legiuitorul trebuie să-l facă conform, iar până la acel moment să răspundă", a spus Gavrilă, în cadrul unui seminar organizat la Institutul Bancar Român (IBR).

Introducerea unor noi reglementări privind creditul pentru consumatori, prin Ordonanţa 50/2010 intrată în vigoare în iunie, a angrenat un val fără precedent de proteste din partea clienţilor, care au acumulat nemulţumiri în trecut, când băncile au majorat discreţionar costul împrumuturilor. Foarte mulţi au contestat felul în care băncile au propus să pună în practică prevederile ordonanţei, care le cere să treacă la formule transparente de calcul al dobânzii, prin menţinerea costurilor la nivelul actual. Astfel, clienţii s-au organizat în grupuri şi cheamă băncile în judecată în cadrul unor procese colective, dar metoda aleasă este contestarea clauzelor contractuale pe care le condiseră abuzive, chiar în baza legislaţiei privind protecţia consumatorului aflată în vigoare încă de la începutul anilor 2000.

Gavrilă spune că abia Ordonanţa 50 forţează băncile să facă ajustări pentru creditele aflate în derulare, în condiţiile în care acestea erau conforme cu reglementările din trecut.

Petru Rareş, preşedintele IBR, a arătat în cadrul aceluiaşi seminar că băncile vor intra în perioada următoare într-o concurenţă puternică pentru clienţii buni, însă chiar şi aşa nu vor reuşi să îşi conserve afacerile. "De acum, băncile intră în contracţie, în contracţie naturală, şi scade volumul creditării. Deocamdată nu a scăzut, dar noi începem bătălia pentru clienţi, pentru a arăta că băncile încearcă să înţeleagă comportamentul clienţilor şi să acţioneze în consecinţă", a spus Rareş, citat de Mediafax. El a apreciat că noile reglementări financiar globale (acordul de adecvare a capitalului Basel III) şi alte măsuri de taxare a activităţii financiare discutate în prezent vor ava un efect devastator prin majorarea costurilor băncilor, care vor fi nevoite să se adapteze

sursa articol

curs valutar 01.10.2010

1EURO-4.2674 RON
1USD-3.1254 RON
1CHF-3.2068 RON
1CAD-3.0287 RON
1AUD-3.0291 RON
1GBP-4.9667 RON
1AUR-131.7241 RON

29 septembrie 2010

Refinanţarea creditelor vechi, singura afacere care poate mişca în această toamnă piaţa bancară de retail

Dobânzile mai mici din ofertele noi, eliminarea comisionului de rambursare anticipată, renunţarea unor bănci la comisionul de analiză şi promisiunea unei noi reduceri a taxelor notariale ar putea încuraja refinanţările de credite vechi.

În lipsă de clienţi noi şi confruntaţi cu un val de nemulţumire din partea celor vechi care acuză costurile mari ale creditelor, bancherii încep să arunce pe piaţă oferte de refinanţare la dobânzi mai reduse, unele bănci oferindu-se chiar să preia mai multe credite ale aceluiaşi client şi să le consolideze.

Majoritatea debitorilor au însă dificultăţi să-şi refinanţeze creditele luate în trecut în condiţiile în care valoarea garanţiilor a scăzut semnificativ în ultimii doi ani.

Clienţii care vor să-şi refinanţeze creditele ar putea scăpa însă de încă un obstacol după ce notarii publici au propus Ministerului Justiţiei reducerea onorariilor pentru autentificarea contractelor de ipotecă de la 0,5% din valoarea împrumutului la maximum 100 de lei.

Ofertele de refinanţare au devenit mai agresive după eliminarea prin lege a comisionului de rambursare anticipată la creditele cu dobândă variabilă, unul dintre principalele obstacole pentru clienţii care doreau să se mute de la o bancă la alta pentru a beneficia de o ofertă mai bună.

Astfel, pentru a aduce noi clienţi băncile au tăiat din dobânzi, au eliminat din comisioane sau au promis clienţilor să le plătească taxele notariale.

De-abia acum apar semne de reînteţire a competiţiei pentru clienţi, unele instituţii de credit considerându-se în poziţia de a profita de problemele de imagine ale unor competitori sau de incapacitatea altora de a reduce costurile creditelor.

Una dintre cele mai curajoase oferte vine nu de la o bancă, ci de la o instituţie financiară nebancară, GE Money, deţinută în proporţie de 70% de turcii de la Garanti, se arată gata să refinanţeze nu mai puţin de 8 credite ale unui client, inclusiv contracte de leasing. Oferta nu este însă ieftină: dobânda este formată din EURIBOR la 6 luni plus o marjă care începe de la 5,25% în funcţie de situaţia clientului solicitant, comisionul de analiză se ridică la 700 de euro, iar comisionul de administrare de 0,1% aplicat lunar la soldul creditului.

Strict pe piaţa bancară, ofertele vizează nu numai nivelurile dobânzilor, ci şi alte facilităţi, o condiţie din ce în ce mai prezentă pentru creşterea înlesnirilor fiind deschiderea unui cont de salariu.

De exemplu, Raiffeisen promite achitarea taxelor notariale primilor 750 de clienţi care depun documentaţia de credit pentru refinanţarea împrumuturilor de la alte bănci până pe 7 octombrie şi contractează creditul până pe 5 noiembrie. Totodată, clienţii care îşi încasează salariul într-un cont deschis la bancă beneficiază de o dobândă redusă cu până la 0,6 puncte procentuale.

"Vedem oportunităţi la nivelul clienţilor care au credite şi conturi la două-patru bănci. Suntem dispuşi să preluăm la noi toate creditele pentru consolidarea datoriilor şi întărirea relaţiilor cu clienţii respectivi", afirma recent Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank.

Şi Maria Cristina Matei, şefa diviziei de retail a ING, spune că într-o piaţă care stă pe loc refinanţarea este businessul momentului. Banca sa nu are în portofoliu un produs specific de refinanţare, însă se poziţionează pentru atragerea de clienţi prin ofertele de creditare.

CEC Bank, singura bancă de top deţinută de stat, a redus cu până la 2,4 puncte procentuale marja de dobândă la împrumuturile în lei pentru refinanţarea creditelor de consum cu ipotecă şi a creditelor imobiliare acordate până în decembrie. Banca vinde în prezent credite de refinanţare în lei cu garanţii cu o marjă de 4% peste indicatorul ROBOR la trei luni, ceea ce înseamnă că pentru un credit de 100.000 de lei pe 35 de ani clientul plăteşte o rată lunară maximă de 1.050 de lei.

Şi BCR, cea mai mare bancă după activele deţinute, promovează în prezent un împrumut pentru refinanţarea creditelor imobiliare de la alte bănci sau tot de la BCR pentru care nu percepe comision de acordare. În varianta standard, valoarea comisionului de acordare este de 2,5% din suma împrumutată.

De asemenea, Alpha Bank nu percepe comision de administrare pentru creditele de refinanţare cu garanţii. Comisionul cerut este însă de 0,35% din sold pe lună pentru împrumuturile de refinanţare fără garanţii.

Bănci dispuse să refinanţeze şi contracte de leasing

Băncile nu au limitat, în cele mai multe cazuri, numărul de credite pe care un client le poate consolida într-un singur produs, fiind acceptate la refinanţare credite ipotecare, de consum, linii de credit acordate pe card, linii de descoperit de cont.

"Numărul maxim şi tipul creditelor consolidate depind de destinaţia creditului prin care se refinanţează, de valoarea garanţiilor, precum şi de capacitatea de rambursare a împrumutatului. De exemplu, creditul ipotecar poate refinanţat doar un credit ipotecar, în timp ce creditul de nevoi personale cu ipotecă poate refinanţa mai multe credite de tipuri diferite", au declarat reprezentanţii BCR. Banca acceptă la refinanţare şi contracte de leasing.

De asemenea, Raiffeisen şi Alpha Bank acceptă inclusiv consolidarea într-un singur produs de refinanţare a contractelor de leasing încheiate cu alte societăţi, în timp ce la UniCredit Ţiriac Bank pot face obiectul refinanţării doar contractele încheiate cu firma specializată deţinută de grup - UniCredit Leasing. În schimb, BRD nu acceptă la refinanţare contracte de leasing.


sursa articol

curs valutar 28.09.2010

1EURO-4.2648 RON
1USD-3.1650 RON
1AUD-3.0463 RON
1CAD-3.0691 RON
1GBP-5.0251 RON
1CHF-3.2140 RON
1AUR-131.4173 RON

28 septembrie 2010

Iarta-i, Doamne, ca au innebunit!

Am ajuns sa o vedem si pe asta - Blaga, probabil singurul ministru competent din Guvern, a fost sacrificat pentru a se da o lectie. Orgolii ranite. Nu mai este vorba despre subminarea statului, despre batjocorirea insemnelor oficiale sau despre cei care ar trebui sa respecte legea si nu au respectat-o.

Demisia lui Vasile Blaga reflecta un fapt pana acum doar banuit sau imaginat - in statul roman conteaza si functioneaza o singura vointa. Iar aceasta nu este Legea.

Sa iti impingi spre demisie singurul ministru care se bucura de o imagine buna, atat in randul populatiei, cat si in randul Opozitiei, pentru a ramane cu un Executiv si mai slabit si erodat in fata increderii electoratului, trebuie sa iti fi scapat cu totul lucrurile de sub control. Sa fii ori prost, ori nebun.

Cazul votului Legii pensiilor din Parlament, suspectat de frauda cu ajutorul direct al Robertei Anastase, nu ridica nicio suspiciune de ilegalitate in ochii presedintelui, insa o sapca de politist aruncata in curtea Cotroceniului ii trezeste brusc toate valorile morale. Suspiciunile legate de cheltuirea banului public aiurea si clientelar din Executivul lui Boc nu au iscat vreun semn de intrebare presedintelui. Ele nu au fost puse in legatura cu subminarea autoritatii Guvernului.

Un mars ilegal si o injuratura ordinara l-au adus instant pe Traian Basescu la judeca morala si la dorinta de a aplica Legea si a sanctiona incalcarea ei. Este bine ca presedintelui nu ii scapa derapajele politistilor, insa de ce toate celelalte fapte se deruleaza ca si cum ar fi operele ingerilor? Contrastul e evident.

E ca si cum presedintele ar avea ochi doar pentru unele incalcari ale Legii. Cele care il afecteaza. Restul nu conteaza. Asta ar insemna insa ca iti tratezi poporul ca pe o masa de ignoranti, fara judecata si rupti de realitate. Ceea ce, daca tot ii sfatuiesti sa renunte la citit si urmarit presa, pentru a putea percepe "adevarata realitate", s-ar putea sa fie adevarat.

Tot ceea ce face actuala putere este parca o incercare de a ne convinge ca la guvernare raman cei mai prosti, cei mai slabi si cei mai hoti dintre toti membrii partidului democrat liberal. E ca si cum ai spune ca Udrea e mai valoroasa decat Blaga (cine stie daca nu si este considerata astfel, din moment ce a fost data ca exemplu Ancai Boagiu tocmai de catre presedintele Basescu).

Demisia lui Vasile Blaga poate fi citita si asa - "buldogul" lui Traian Basescu nu a fost de acord cu interpretarea pe care presedintele a dat-o faptelor din timpul mitingului politistilor. Intre orgoliul ranit al lui Traian Basescu si adevarul pe care Vasile Blaga il cunostea si il judeca nu cred ca este foarte greu de ales.

Cu un guvern ramas fara nicio credibilitate, cu un premier care in sondaje se afla undeva sub 10 procente, cu Elena Udrea ramasa singura voce autoritara in Executiv, Traian Basescu isi poate lua adio de la liniste si normalitate. Poate doar sacrificarea lui Emil Boc ar mai putea elibera din frustrarile si nemultumirile romanilor. Desprinderea de ascultatorul Boc este singura carte pe care presedintele o mai poate juca.

Altfel, nu-i ramane decat sa ne sfatuiasca pe toti sa inchidem televizoarele, sa ardem ziarele, sa ne uitam la desene animate, sa plecam la cules capsuni in Spania si Italia, sa ne mai luam doua trei job-uri si sa vorbim frumos si elegant, in timp ce ni se recunoaste din cand in cand ca suntem mintiti si prostiti pentru voturi. Iar pentru ca si-au dorit sa castige musai alegerile au intarziat si au adancit criza economica peste puterile lor de a-i mai controla efectele.

O perspectiva de-a dreptul reconfortanta pana la urma. Nu mai ramane doar privilegiul de a fi martorii scindarii populatiei, falimentarii economiei si autoritatii tuturor institutiilor statului, falimentului intregii clase politice si, in final, colapsul statului de drept. Invocarea mineriadelor de catre persedinte este la fel de iresponsabila, in contextul protestelor actuale, pe cat de usor de inteles este dorinta sa de a avea un raport asupra evenimentelor din 24 septembrie.

Trebuie sa ne fortam sa credem ca nu dorinta de razbunare impotriva celor care au strigat "iesi afara, javra ordinara!" il urmareste pe Traian Basescu acum, ci urmareste doar implinirea Legii, instaurarea valorilor fundamentale ale democratiei, stabilirea adevarului si impunerea dreptatii si Justitiei. Asa sa le ajute Dumnezeu!

sursa articol

curs valutar 28.09.2010

1EURO-4.2465 RON
1USD-3.1588 RON
1AUD-3.0290 RON
1CAD-3.0823 RON
1GBP-4.9982 RON
1CHF-3.2049 RON
1AUR-131.851 RON

27 septembrie 2010

Premianţii crizei româneşti: O industrie muribundă a crescut de 14 ori în acest an

Exploatarea cuprului, aproape inexistentă în ultimii ani, a explodat în 2010, cantităţile extrase fiind de 14 ori mai mari decât anul trecut, în primele şapte luni ale anului. Există şi doi mari beneficiari: compania de stat Cuprumin Abrud şi o altă companie românească care preia minereul şi îl vinde în străinătate.

Există o industrie din România care s-a descurcat grozav în plină criză, în timp ce majoritatea celorlalte se aflau în vrie. În prezentarea indicilor producţiei industriale pe primele şapte luni, Statistica arată o creştere de 14 ori în dreptul exploatării de minereuri feroase iar Comisia Naţională de Prognoză vede un avans de 750% al acestui sector în tot anul 2010.

Pentru a elucida “ misterul” acestui boom sectorial ne-am adresat Ministerului Economiei pentru a ne lămuri despre ce minereuri este vorba şi ce firme sunt responabile de extragerea lor. “Într-adevăr avem o creştere sectorială puternică pe feroase şi asta se datorează unui singur lucru. Cupru Min Abrud, care a fost închisă anul trecut, a început să lucreze, din nou, anul acesta. Toată această creştere este dată de cupru pentru că alte minereuri feroase nu se mai exploatează. E adevărat că mai e puţin mangan care se duce la Galaţi dar cantităţi mici”, a spus pentru Money.ro, Sorin Găman, director Resurse Minerale din cadrul MEC.

Potrivit acestuia, cuprul este acum un podus foarte căutat pe pieţele internaţionale cu un preţ care urcă mereu. Drept urmare societatea din Abrud a reuşit să-şi redeschidă porţile şi să lucreze la turaţie maximă după mai mulţi ani de agonie.

Sursa articol
1EURO-4.2455 RON
1USD-3.1644 RON
1AUD-3.0226 RON
1CAD-3.0711 RON
1GBP-4.9716 RON
1CHF-3.2236 RON
1AUR-132.0403 RON

23 septembrie 2010

curs valutar 23.09.2010

1EURO-4.2511 RON
1USD-3.1777 RON
1CAD-3.1125 RON
1AUD-3.0368 RON
1CHF-3.2079 RON
1GBP-4.9805 RON
1AUR-132.0503 RON

21 septembrie 2010

curs valutar 21 septembrie

1EURO-4.2668RON
1USD-3.2588RON
1CAD-3.1643RON
1AUD-3.0806RON
1CHF-3.2441RON
1GBP-5.0859RON
1GRAM DE AUR- 134.1064RON

13 septembrie 2010

Guvernul vrea sa interzica, prin legea salarizarii unice, concedierea bugetarilor care au fost angajati politic.

Daca anul viitor urmeaza sa se dea afara peste 100.000 de oameni prin restructurari, iar salariile celor ramasi raman scazute cu 25%, legea salarizarii unice prevede ca nu vor fi dati afara cei numiti politici in functii de conducere in administratia centrala si locala, informeaza Jurnalul National.

Astfel, cei care au functii de conducere vor fi mutati in alte institutii ale statului, pe posturi vacante. Mai mult, ca sa-si pastreze si lefurile, posturile vacante vor fi transformate in functii de conducere, iar daca nu exista posturi vacante vor fi infiintate alte functii de conducere.

Prevederile sunt incluse in articolul 30 al Legii salarizarii unitare, pe care Guvernul intentioneaza sa-si asume raspunderea in parlament.

Alineatul 1 prevede ca "Persoanele care ocupa functii de conducere in institutiile si autoritatile publice care sunt supuse restructurarii vor fi trecute pe un post vacant in cadrul structurii organizatorice aprobate potrivit legii, cu respectarea conditiilor de vechime prevazute de lege".

La alineatul 2 se prevede ca "In cazul in care postul vacant este inferior postului pentru care persoana indeplineste conditiile impuse de lege, postul vacant va fi transformat la acel nivel", iar alineatul trei specifica obligativitatea transformatii postului intr-o functie de conducere.

In plus, disparitatile dintre bugetari vor persista, acum ca raportul dintre cel mai mic salariu si cel mai mare salariu in sistem va fi de 1/15, spre deosebire de 1/15.

sursa articol

curs valutar 13 septembrie 2010

1EURO-4.2723 RON
1USD-3.3569 RON
1AUD-3.1030 RON
1CAD-3.2531 RON
1GBP-5.1861 RON
1CHF-3.2787 RON
1GRAM DE AUR-134.7410 RON

8 septembrie 2010

1EURO-4.2915 RON
1USD-3.3625 RON
1AUD-3.0624 RON
1CAD-3.2312 RON
1CHF-3.3202 RON
1GBP-5.1752 RON
1GRAM DE AUR- 134.8449 RON

3 septembrie 2010

Remaniere inutila pe linia frontului

Timp de doua zile am asistat la razboiul, consumat in doua batalii aprige, intre tripleta BVB, de partea careia Emil Boc s-a asezat fara echivoc, pe de-o parte, si reformistii + aripa prezidentiala a PD-L (caci ele nu se confunda in totalitate), de partea cealalta.

Prima runda, la intalnirea lui Emil Boc cu parlamentarii PD-L, a fost castigata de tripleta, care a reusit sa impuna o remaniere de fatada, dupa un principiu exprimat sfidator de senatorul Mircea Andrei: "Pentru Realitatea si Antena 3 si alegatorii astia care se uita la ei sa facem ca la un balon, sa dam o gaura si sa plece doi ministri . Vedem noi care sunt aia si dupa aia punem dopul si verificam sa nu rasufle".

N-au fost alese doua captete, ci trei, nu cele mai neperformante, ci acelea mai lipsite de sprijin politic si mai vulnerabile sub aspect mediatic:Sebastian Vladescu, Mihail Dumitru si Mihai Seitan. Sigur, mascarada democratiei interne a fost marcata de eroismul de opereta al premierului care si-a pus, pasamite, mandatul pe masa, dar a refuzat vot secret pe aceasta tema ,,ca sa-i priveasca in ochi pe cei care voteaza pentru caderea guvernului".

Dupa o intalnire, se pare aspra, dintre presedinte si premier, contraatacul aripii prezidentiale in Comitetul Director al PD-L a fost la rupere si condus de chiar Elena Udrea, adica de chiar Traian Basescu. Termenii au fost de o duritate extrema: ori faci o remaniere serioasa, ori iti cerem demisia si daca nu ti-o dai, te picam la motiune.

Cu spatele la zid, premierul a cedat, iar tripleta a sangerat greu: Adriean Viedanu si Radu Berceanu. Plus Gabriel Sandu, sustinut de Emil Boc. Este cu mult mai putin decat ambitia maximala a aripii reformiste, adica demisia cabinetului, decizia cea mai corecta in situatia data, dar cu mult mai mult decat era pregatita tripleta sa ofere. Dar fara schimbare a premierului, adica fara o improspatare autentica a guvernarii care macar sa redea increderea populatiei, mari motive de optimism nu avem.

In primul rand, plecarile nu au fost dictate de evaluari serioase, pe care premierul nu le-a prezentat nici macar partidului, ci au fost strict rezultatul unor calcule politice. Greii, cu bube mari in cap, au plecat prin onorabila demisie: Adriean Videanu, cel mai clientelar ministru al cabinetului, s-a cerut la partid, iar Radu Berceanu, un exemplu de ineficienta in realizarea infrastructurii si absorbtia fondurilor europene, s-a sacrificat fara sa-i fie imputat ceva sau sa-si impute ceva. La fel Gabriel Sandu, sustinut pana in ultima clipa de premier in pofida contractelor dubioase.

In schimb au fost demisi, deci dati afara ca ineficienti, ministrii fara sustinere politica. Daca Mihai Seitan a decontat odronanta drepturilor de autor si mai multe declaratii nefericite, in cazul lui Mihail Dumitru inlocuirea este greu de explicat in plan profesional cel putin daca ne gandim ca Agricultura este singura care a absorbit fonduri europene semnificative. A-i reprosa ca nu a comunicat cu partidul si nu a fost o vedeta TV e o imbecilitate.

Sebastian Vladescu a fost departe de o prestatie convingatoare. Dar demiterea domniei sale echivaleaza cu asumarea esecului politicii in acest domeniu, iar acest esec nu-i poate fi imputat doar ministrului, cu atat mai mult cu cat el s-a opus principalelor erori din acest domeniu, in frunte cu majorarea TVA. In plus, schimbarea ministrului Finantelor este o modificare majora si pe relatia cu institutiile financiare internationale. Asa ca ea trebuie bine cumpanita, bine justificata si, mai ales intr-un moment atat de delicat, inlocuitorul trebuie sa fie unul convingator. Nu e cazul.

Ajungem asa la cea mai mare problema a acestei remanieri: inlocuitorii sunt dezamagitori, daca nu chiar revoltatori. Avem de-a face fie cu nume prafuite, fie cu anonimi neconvingatori. Valeriu Tabara, de exemplu, este o alegere jalnica, un fost ministru in cabinetul Vacaroiu, traseist politic, care numai de viziune si reformism nu a dat vreodata dovada. Este un mare pas inapoi fata de Mihail Dumitru.

Anca Boagiu este un alt fost ministru obscur, fara rezultate notabile, fara portofoliu de proiecte remarcabile, dar care intareste aripa prezidentiala din guvern. Restul inlocuitorilor vine din esalonul doi, chiar trei. Asta nici n-ar fi rau, dimpotriva, daca ar fi vorba despre specialisti cu CV-uri remarcabile, cu proiecte interesante, care de-a lungul timpului s-au remacat prin viziuni reformiste.

Unii ar fi avut chiar posibilitatea sa o faca, caci, de exemplu, pozitia de vicepresedinte al comisiei de buget finanate nu este una chiar lipsita de vizibilitate daca ai ceva de zis. Dl. Ialomitianu nu a avut insa nimic de zis si ma tem ca nici nu prea va avea. La fel si cu Ion Ariton, care are un renume, ce-i drept, dar unul controversat, cu tuse penale, dar are si misiunea de a intari tripleta, fiind un apropiat al lui Vasile Blaga. Este tragic daca numai atat are de oferit PD-L.

Nimic din prestatia viitorilor ministrii, daca ei vor fi acceptati de presedinte, nu sugereaza ca remanierea va aduce un plus de eficienta si reformism cabientului, dupa cum promitea premierul. A fost doar o reglare de conturi, la vedere, intre taberele clar delimitate. Dar ea nu numai ca nu a calmat frontul, dar este posibil ca de-abia sa-l fi deschis cu adevarat.


sursa articol