Impozitul minim ar putea fi înlocuit, din 2011, cu un impozit de 16% aplicat diferenţei dintre cifra de afaceri şi o cotă de cheltuieli forfetare, stabilite în funcţie de domeniul de activitate.
Cum va arăta noul impozit minim sau forfetar care va va fi instituit de la 1 ianuarie 2011 este încă un subiect de dezbatere între Ministerul de Finanţe şi mediul de afaceri.
Potrivit celor mai recente discuţii, propunerea autorităţilor este introducerea unui impozit în zonele cu risc ridicat de evaziune fiscală, de 16%, aplicat la venituri după scăderea unor cote de cheltuieli forfetare care vor fi decise diferit pentru fiecare domeniu de activitate în parte. În orice caz, Ministerul Finanţelor ar vrea un impozit uşor de aplicat şi de gestionat, cel mai probabil un hibrid între impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, eliminat în ianuarie 2010, şi impozitul minim, eliminat în octombrie 2010. Astfel, noul impozit ar urma să moştenească elemente de la ambele impozite dispărute şi să se aplice doar în anumite sectoare, şi nu tuturor firmelor, cum se plăteau predecesoarele sale.
„Cea mai la îndemână modalitate de calculare a impozitului forfetar ar fi aplicarea unui procentaj la cifra de afaceri. Astfel, se pot defini câteva domenii de activitate în care evaziunea fiscală nu poate fi controlată şi, în cazul în care impozitul pe profit calculat de contribuabil este mai mic decât impozitul forfetar, acesta să plătească impozitul forfetar aplicat la cifra de afaceri din activitatea respectivă. Atenţie însă, definirea domeniilor de activitate trebuie să fie foarte clară, astfel încât contribuabilii să ştie dacă datorează sau nu impozit forfetar“, afirmă Sorin Istrate, managing partner Contexpert.
Propuneri respinse
Intenţia oficialilor nu este însă considerată oportună de către mulţi specialişti în fiscalitate. „După părerea mea, lucrurile ar trebui să fie foarte simple: impozitul minim nu ar trebui să fie înlocuit cu nimic!“, spune Gabriel Sincu, partner Mazars. Potrivit acestuia, sunt multe argumente împotriva unui nou impozit. „În primul rând, o astfel de impozitare este un apanaj al unui sistem fiscal specific Evului Mediu unde toată lumea trebuia să plătească bir, indiferent că avea sau nu avea din ce. Apoi, un impozit pe venit care nu ţine cont că ai înregistrat o pierdere este antieconomic şi descurajează libera iniţiativă. Mai mult, am putea spune că încalcă principiul de nevinovăţie reglementat de Constituţie, pornind de la ideea că toate firmele fac evaziune fiscală“, arată acesta.
Totodată, impozitul minim a generat „distorsiuni între situaţia unor contribuabili în pierdere care trebuia să plătească acelaşi impozit cu alţi contribuabili cu profit zero sau cu un profit mic“, menţionează Alexander Milcev, partner Ernst&Young.
Acest mod de impozitare nu respectă nici principiul cotei unice, minând sistemul fiscal actual al României şi fiind contrar chiar declaraţiilor guvernanţilor privind echitatea fiscală. Atunci când susţin impozitarea tuturor veniturilor cu 16%, oficialii de la Palatul Victoria uită să precizeze că acest principiu este ignorat de ei înşişi atunci când propun impozite de tipul celui forfetar.
Formule complicate
Pentru a nu substitui impozitul minim impozitului pe profit, se vor stabili plafoane ale cifrei de afaceri, tot în funcţie de domeniu de activitate, iar în cazul în care eventualul impozit pe profit este mai mare decât cel forfetar se va plăti 16% pe profit. Potrivit discuţiilor preliminare, „impozitul forfetar ar urma să fie aplicabil contribuabililor din activităţi precum exploatarea hotelurilor şi a facilităţilor de cazare, exploatarea unităţilor de alimentaţie publică, transport de călători, interpretare artistică“, explică Daniel Petre, tax manager Deloitte.
Cu toate aceste premise luate în discuţie, naşterea noului impozit rămâne dificilă. „Indiferent de formulele propuse, o să fie multe discuţii în rândul reprezentanţilor mediilor de afaceri afectate despre corectitudinea şi justeţea unor asemenea formule. Mă întreb dacă nu ar fi mai simplu şi mai eficient ca aceste domenii să fie supuse unui fel de impozit minim relativ unitar şi similar cu cel eliminat acum. Într-adevăr s-ar prelungi o măsură fiscală controversată, însă ea ar afecta numai o minoritate de contribuabili, care oricum au fost supuşi acestui regim până acum şi deja s-au acomodat cu el“, consideră Alexander Milcev.
Printre numeroasle dificultăţi ale modelării unui impozit forfetar, Sorin Istrate observă că acesta produce dezavantaje suplimentare pentru cei care activează în mai multe sectoare de activitate. „Acest sistem are însă dezavantajul că acei contribuabili care derulează în acelaşi timp activităţi care sunt supuse impozitului forfetar şi activităţi care nu intră în sfera de aplicare a acestui impozit vor fi nevoiţi să ţină evidenţe separate pentru calcularea profitului generat de fiecare activitate în parte. Mai mult, în cazul în care impozitul forfetar va fi diferenţiat pe domenii de activitate, aceşti contribuabili ar trebui să calculeze impozit pe profitul fiecărei activităţi pe care o derulează, complicându-se astfel foarte mult calculele şi crescând gradul de erori“, explică Istrate.
Decizie politică
Dincolo de calcule şi formule mai mult sau mai puţin fezabile, va conta decizia politică. Deşi ambalată în principii, cum ar fi combaterea evaziunii, aceasta are un singur scop: colectarea la buget. În 2011, din cauza eliminării impozitului minim, bugetul va pierde venituri de un miliard de lei, după cum a estimat Ministerul Finanţelor. Prin urmare, noua formulă de calcul al impozitului forfetar va trebui să acopere minusul de încasări, după cum se arată şi în nota de fundamentare a actului normativ care elimină impozitul minim: „Guvernul şi-a fixat ca prioritate identificarea de resurse suplimentare de venit“. Ministerul Finanţelor ar trebui să finalizeze noul impozit până la sfârşitul lunii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu