Situaţile financiare consolidate

Vom afla astăzi informaţii legate de situaţiile financiare anuale consolidate şi cine are obligaţia de a le depune. Situaţiile financiare consolidate cuprind bilanţul consolidat, contul de profit şi pierdere consolidat, precum şi celelalte componente, respectiv informaţii referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, şi note explicative la situaţiile financiare anuale consolidate.

Conform Ordinului nr. 3055/2009, o societate-mamă trebuie să întocmească situaţii financiare anuale consolidate dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

• deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor într-o altă societate denumită filială
• este acţionar sau asociat al unei societăţi şi majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere ale societăţii în cauză, care au îndeplinit aceste funcţii în cursul exerciţiului financiar, în cursul exerciţiului financiar precedent şi până în momentul întocmirii situaţiilor financiare anuale consolidate, au fost numiţi doar ca rezultat al exercitării drepturilor lor de vot
• este acţionar sau asociat al unei societăţi şi deţine singură controlul asupra majorităţii drepturilor de vot ale acţionarilor ori asociaţilor societăţii
• este acţionar sau asociat şi are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra filialei, în temeiul unui contract încheiat cu societatea comercială în cauză ori al unei clauze din actul constitutiv sau statut, dacă legislaţia aplicabilă filialei permite astfel de contracte ori clauze
• societatea-mamă deţine puterea de a exercita sau exercită efectiv o influenţă dominantă ori control asupra unei filiale
• este acţionar sau asociat şi are dreptul de a numi ori de a revoca majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere sau de supraveghere ale filialei
• societatea-mamă şi filiala sunt conduse pe o bază unificată de către societatea-mamă

Scutirea de la întocmirea situaţiilor financiare consolidate se face doar în limita a două dintre cele 3 criterii:

• total active: 17.520.000 euro
• cifra de afaceri netă: 35.040.000 euro
• număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 250

Depunerea situaţiilor financiare anuale consolidate se poate face pe internet prin programul pus la dispoziţie de ANAF, www.anaf.ro,  sau la ghişeul unităţilor teritoriale ale MFP.

Sursa: www.avocatnet.ro

Efectele disputelor politice asupra economiei României

În condiţiile nesfârşitelor scandaluri de pe scena politică românească din ultima perioadă, economia ţării are de îndurat consecinţe grave prin deprecieri ale monedei naţionale, unul dintre cele mai grave efecte.

Neţinând seama de răul pe care îl pot provoca economiei ţării şi implicit cetăţenilor români, actorii de pe scena politică actuală continuă disputele. Rezultatul îl reprezintă creşterea, din 3 iulie şi până în prezent, a cursului oficial al euro cu peste 3%, până la cel mai mare nivel din toate timpurile de 4,5848 lei, potrivit BNR.

Ţinând seama de faptul că facturile la utilităţi şi telefonie, creditele, chiriile, multe produse alimentare, preţurile maşinilor şi locuinţelor, preţurile biletelor de avion şi ale vacanţelor, mare parte din îmbrăcăminte, multe materiale de construcţii sunt calculate în funcţie de cursul euro, situaţia nu se arată deloc îmbucurătoare. Mai mult decât atât, deprecierea monedei naţionale cu 5% a determinat scăderea puterii de cumpărare a românilor prin creşterea preţurilor la produsele importate.

Analiştii financiar-bancari din România estimează că în următoarele şase luni cursul va oscila între 4,40 lei/euro si 4,70 lei/euro, iar la finalul perioadei cotaţia se va plasa la 4,49 lei/euro. Pe de altă parte, BNR prognozeaza pentru acest an o rată a inflaţiei de 3,2% şi de 3% pentru anul viitor.

În egală măsură, deşi atragerea de investiţii străine ar trebui să constituie principala preocupare a ţării, luptele politice îngreunează procesul atragerii de investitori şi chiar îi îndepărtează prin creşterea nivelului de risc. Un alt efect, dar nu şi cel din urmă, al crizei politice româneşti, îl reprezintă atragerea adversităţilor din partea reprezentanţilor Uniunii Europene şi ameninţările de suspendare a fondurilor europene de dezvoltare regională.

Iată că, micile neînţelegeri de pe scena politică pot avea efecte grave asupra economiei ţării şi asupra nivelului de trai al cetăţenilor.

Sursa: www.capital.ro

Declaraţia fiscală unică va fi modificată

Veştile legate de modificarea declaraţiilor fiscale nu se opresc, astfel încât ANAF intenţionează să modifice şi declaraţia fiscală unică 112. Proiectul care prevede această modificare nu este unul nou, ci a fost publicat la sfârşitul anului trecut prin OUG nr.125/2011, ordonanţă ce aducea modificări semnificative întregului Cod Fiscal.

Potrivit modificărilor din Codul Fiscal, începând cu data de 1 iulie 2012, plătitorii de venituri cu reţinere la sursă sunt obligaţi să reţină şi să declare contribuţiile individuale pentru persoanele care realizează venituri, în regim de reţinere la sursă a impozitului pe venit, din:

• drepturi de proprietate intelectuală
• activităţi desfăşurate în baza contractelor civile
• activităţi de expertiză contabilă, tehnică, judiciară şi extrajudiciară
• asocieri cu o persoana juridică contribuabil
• valorificarea produselor agricole către unităţi specializate de colectare

Acest lucru înseamnă că se vor raporta în declaraţia 112 toate impozitele legate de activităţile anterior menţionate. ANAF a eliminat totuşi din Nomenclatorul Creanţe Fiscale contribuţia individuală de asigurări sociale şi cea de asigurări pentru şomaj.

De asemenea, proiectul ANAF prevede că noul model al declaraţiei fiscale unice să fie utilizat pentru declararea contribuţiilor sociale datorate, începând cu obligaţiile aferente lunii iulie 2012, cu termen de depunere până la data de 25 august 2012 inclusiv.

Modificările formularului fiscal unic 112 vor atrage după sine şi modificări în cazul declaraţiei 100 referitoare la impozitul pe venit reţinut la sursă.

Sursa: www.avocatnet.ro

Proiect ANAF pentru introducerea unui nou formular fiscal

În articolele anterioare am avut în vedere detalii legate de plata contribuţiilor sociale către bugetul de stat. Legat de acelaşi subiect, aflăm astăzi că ANAF intenţionează să introducă un nou formular fiscal, şi anume, formularul 601 reprezentând cererea pentru scoaterea din evidenţa fiscală ca plătitor de CASS.

Potrivit Codului Fiscal, persoanele fizice nu trebuie să plătească contribuţii sociale şi pot cere încetarea obligaţiei de plată a contribuţiei de asigurări sociale în cazul în care:

• beneficiază de una din categoriile de pensii acordate în sistemul public de pensii
• se află în situaţiile prevăzute la art.6 alin.(1) pct. I - III şi V din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, şi anume: 

-          realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe

-          desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă

-          sunt soldaţi, gradaţi voluntar, funcţionari publici (inclusiv cu statutul special), cadre militare în activitate sau în rezervă

-          sunt şomeri şi beneficiază de îndemnizaţia de şomaj

-          îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului

Conform proiectului de lege lansat de ANAF, formularul 601 se va depune, pe suport de hârtie, direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, împreună cu documentele justificative care atestă situaţia contribuabilului, dintre care amintim:

• certificat de radiere
• certificat constatator că persoana nu mai este membră a întreprinderii
• copie de pe formularul 070 prin care s-a solicitat încetarea activităţii
• copie după declaraţia de venit estimat
• copie după contractul individual de muncă
• copie de pe ordinul de numire în funcţie
• adeverinţă eliberată de angajator
• adeverinţă eliberată de instituţiile plătitoare
• adeverinţă eliberată de instituţiile care administrează bugetul asigurărilor de şomaj
• copie decizie de demisionare etc.

Pentru detalii suplimentare consultaţi documentul propus de ANAF  - formularul 601.

Sursa: www.avocatnet.ro

Contribuţiile datorate pentru veniturile din activităţi independente

Aflăm astăzi ce contribuţii sociale datorează persoanele care obţin venituri din activităţi independente. Potrivit ANAF, modalitatea de calcul a contribuţiilor şi procedura de declarare s-au modificat începând cu data de  iulie 2012.

De reţinut este faptul că, pentru veniturile obţinute din activităţi independente se datorează contribuţii sociale obligatorii numai pentru sistemul public de pensii şi sistemul public de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce priveşte contribuţiile datorate sistemului public de pensii, se percep următoarele contribuţii:

a)      contribuţia integrală în cota de 31,3% datorată de către cei care sunt încadraţi în categoriile:

·         întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale

·         membru al unei întreprinderi familiale

·         persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice

·         persoană care realizează venituri din profesii libere

·       persoană care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală la care impozitul pe venit se determină pe baza datelor din evidenţa contabilă în partidă simplă

b)      contribuţia individuală în cota de 10,5% datorată de către cei care sunt încadraţi în categoriile de persoane care obţin venituri din:

drepturi de proprietate intelectuală

·       venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil, precum şi a contractelor de agent

·       venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară

·       venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, care nu generează o persoană juridică

·       venituri obţinute din valorificarea produselor agricole

În privinţa contribuţiilor la sănătate, cotele diferă în funcţie de activităţile realizate de contribuabili. Astfel, pentru contribuabilii care sunt:

a)      întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale, membrii întreprinderii familiale, persoane cu statut de persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice, persoane care realizează venituri din profesii libere, persoane care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, la care impozitul pe venit se determină pe baza datelor din evidenţa contabilă în partidă simplă, cota de contribuţie este de 5,5% care se aplică la venitul net calculat ca diferenţă între veniturile încasate şi chletuilelile efectuate în scopul realizării acestor venituri exclusiv contribuţiile sociale

b)      persoane care realizează venituri din activităţile agricole prevăzute la art. 71 lit. a, cota de contribuţie este de 5,5% care se aplică la venitul net determinat pe bază de norme de venit raportat la cele 12 luni ale anului

c)      persoanele care realizează venituri, în regim de reţinere la sursă a impozitului pe venit, din activităţi de natura celor prevăzute la art. 52 alin. (1) şi din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e) şi persoanele care realizează venituri, în regim de reţinere la sursă a impozitului pe venit, din activităţile agricole prevăzute la art. 71 lit. d), cota de contribuţie este de 5,5% care se aplică la venitul brut stabilit prin contractul încheiat între părţi la arendă şi respectiv diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă prevăzută la art. 50 ( cotele de cheltuieli forfetare la veniturile din drepturi de proprietate intelectuală)

Contribuţiile la sănătate se fac pe baza declaratiei de venit estimat 220 sau pe baza normelor de venit, iar contribuţiile la sistemul de pensii, la care nu se fac plăti anticipate, acestea fiind trimestriale, se fac conform venitului declarat în declaraţia 600.

Sursa: www.avocatnet.ro

Noua lege a sănătăţii ar putea aduce modificări semnificative la CASS

În condiţiile în care Ministerul Sănătăţii a publicat proiectul pentru noua Lege a Sănătăţii, angajatorii ar fi supusi unor modificări majore în cazul aprobării şi implementării acestui proiect de lege. Este vorba despre modificările referitoare la calculul contribuţiilor la sănătate. Dacă în prezent angajatorii plătesc la sistemul de sănătate o contribuţie de 5,2% din salariul acordat fiecărui angajat, noua lege ar impune angajatorilor contribuţii la CASS de trei ori mai mari decât în momentul de faţă.

Cotele procentuale stabilite de proiectul noii legi sunt de:

• 5,5 pentru asigurat
• 5,2 pentru angajator
• 5,5 pentru asiguraţii cu plata contribuţiei din alte surse

Practic, cotele procentuale rămân neschimbate, însă se schimbă metoda de calcul. Astfel, CASS datorat de angajator pentru fiecare angajat se va calcula la salariul mediu brut pe ţară (2117) şi nu la salariul cu care este încadrat în muncă angajatul.

În prezent, pentru salariul minim brut de 700 de lei, CASS datorat de angajator: 5,2% / 700 lei= 36,4 lei. Conform noului proiect de lege pentru salariul minim brut de 700 de lei, CASS datorat de angajator: 5,2% / 2117 lei = 110,084 lei.

Experţii în domeniu susţin că astfel de schimbări ar putea aduce numeroase dezavantaje printre care se numără creşterea muncii la negru şi a veniturilor salariale nedeclarate.

Sursa: www.avocatnet.ro

Procedura de ştergere a faptelor din cazierul fiscal

Avem astăzi în vedere noi informaţii privind cazierul fiscal şi termele de ştergere a faptelor. După cum ştim, cazierul fiscal cuprinde faptele săvârşite de către contribuabilii - persoane fizice şi juridice, precum şi de către asociaţi, acţionari şi reprezentanţi legali ai persoanelor juridice, care sunt de natura infracţiunilor şi contravenţiilor incriminate de legile fiscale, financiare, vamale, precum şi cele care privesc disciplina financiară.

Potrivit Legii nr.113/2012 publicată în Monitorul Oficial la 6 iulie anul curent, se aprobă OG nr.25/2011 care prevede termene distincte de ştergere a faptelor din cazierul fiscal, în funcţie de gravitatea acestora. Faptele considerate contravenţii sunt radiate în termen de 1 an, în timp ce infracţiunile sunt şterse din cazierul fiscal după o perioadă de 5 ani.

Potrivit Ordonanţei de Guvern anterior menţionată, ştegerea faptelor din cazierul fiscal se realizează în cazul în care:

• faptele pe care le-au sâvârşit nu mai sunt sancţionate de lege
• a intervenit reabilitarea de drept sau judecătorească constatată prin hotărâre judecătorească
• faptele înscrise în cazierul fiscal sunt sancţionate ca infracţiuni şi nu au mai săvârşit fapte de această natură într-o perioadă de 5 ani
• faptele înscrise în cazierul fiscal sunt sancţionate drept contravenţii şi nu au mai săvârşit fapte de natura celor reglementate de OG nr.75/2001 într-o perioadă de un an. În situaţia în care amenzile nu au fost achitate în această perioadă, scoaterea din evidenţă se realizează la data achitării amenzilor sau după împlinirea unui termen de 5 ani de la data rămânerii definitive a ultimului act prin care au fost sancţionate aceste fapte
• faptele înscrise în cazierul fiscal sunt sancţionate drept contravenţii la regimul produselor accizabile şi nu au mai săvârşit fapte de natura celor reglementate de OG nr. 75/2001 de 5 ani
• au fost stinse creanţele fiscale datorate ca urmare a atragerii răspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau contribuabilul declarat inactiv a fost reactivat
• decesul, respectiv radierea contribuabilului

În privinţa contribuabililor reactivaţi, ştergerea faptelor din cazierul fiscal se realizează fie la data reactivării contribuabilului, fie la data împlinirii a 3 luni de la data reactivării contribuabilului, în funcţie de motivul pentru care a fost declarat inactiv.

Sursa: www.fiscalitate.manager.ro

Obstacolele din calea IMM-urilor

Într-o perioadă considerată dificilă din punct de vedere financiar şi economic, IMM-urile, supranumite şi motoarele economiei, din ţara noastră nu acţionează la adevărata lor capacitate, contribuind cu doar 54% la bugetul de stat, în timp ce în celelalte state europene contribuţia este de peste 60%. De asemenea, productivitatea şi eficienţa IMM-urilor româneşti sunt extrem de scăzute faţă de restul spaţiului european.

Un studiu recent intitulat „Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică” relevă câteva dintre principalele cauze ale acestei slabe funcţionări a IMM-urilor din România. Una dintre cauze o reprezintă numărul mic de firme şi deci, competitivitatea scăzută. Atunci când numărul de firme nou intrate pe piaţă este mic, şi productivitatea este mică şi aceasta deoarece creşterea productivitătii se realizează prin:

• firmele existente care îşi măresc productivitatea
• intrarea firmelor noi şi ieşirea celor vechi
• realocarea forţei de muncă din firmele cu productivitate scăzută în altele cu productivitate ridicată

O altă cauză o constituie investiţiile numeroase în imobiliare şi nu în industria alimentară, a cimentului, a tutunului, auto, în siderurgie, în energie sau în activele marilor magazine întrucât restricţionează accesul celor nou-intraţi prin norme sanitare sau de mediu. Mediul de afaceri din România se dovedeşte, deci, cu totul şi cu totul neprietenos în ceea ce priveşte IMM-urile. Taxele mari şi birocraţia determină retragerea de pe piaţă a micilor afaceri, de unde rezultă şi scăderea numărului de locuri de muncă.

O altă problemă ar fi statutul IMM-urilor din România de “furnizori pentru marile corporaţii”, ceea ce înseamna că dacă marile corporaţii nu mai produc, „nici întreprinderile mici nu mai au cui se adresa”. Pornind de la o astfel de premiză, soluţiile de redresare pe care se axează ţara noastră sunt în beneficiul marilor corporaţii şi nu a IMM-urilor.

Iată cât de dificil este pentru un IMM să supravieţuiască mediului de afaceri din românesc.

Sursa: www.finantistii.ro

Şcoala Naţională a Femeilor Manager din Timişoara

Am adus de nenumărate ori în discuţie problemele întâmpinate de femei pe piaţa muncii şi, în special, în lumea afacerilor. Revenim asupra acestui subiect cu atât mai mult cu cât oportunităţile de dezvoltare şi formare pentru femei sunt tot mai numeroase.

În acest sens, vom vorbi despre Şcoala Naţională a Femeilor Manager, un proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Investeşte în oameni! Axa prioritară 6 Promovarea incluziunii sociale. Proiectul a fost demarat de Asociaţia pentru Promovarea Femeii din România, A.P.F.R. Timişoara în decembrie 2010 şi este implementat în parteneriat cu Fundatia Româno-Germană de pregătire şi perfecţionare profesională în domeniul construcţiilor, S.C. Vertical Adventure S.R.L , Universitatea de Vest din Timişoara Facultatea de Sociologie şi Psihologie şi SIVECO ROMANIA S.A.

Principalele obiective ale acestui proiect sunt:

• consolidarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii prin promovarea carierelor profesionale de succes a femeilor din România
• dezvoltarea conpetenţelor antreprenoriale
• facilitarea integrării pe piaţa muncii
• combaterea discriminării pe criterii de gen prin sensibilizarea opiniei publice

Şcoala Naţională a Femeilor Manager a fost inaugurată la data de 15 ianuarie 2012 şi până în prezent un număr de 311 femei din întreaga ţară au finalizat cursurile acestei şcoli. Chiar astăzi, la Timişoara, a avut loc la sediul SNFM, o conferinţă despre avantajele acestor cursuri pentru femei. În cadrul conferinţei au participat şi câteva dintre absolventele acestor cusuri care au reuşit să îşi dezvolte cariera prin demararea unor afaceri sub consilierea profesorilor din cadrul Şcolii Naţionale a Femeilor Manager.

Înscrierile pentru aceste cursuri continuă, de aceea persoanele interesate sunt rugate să acceseze site-ul oficial al SNFM, www.snfm.ro, pentru detalii privind condiţiile şi modalitatea de înscriere pentru cele 15 zile de formare profesională la Timişoara.

Sursa: www.snfm.ro

Obligaţiile fiscale ale lunii iulie

Pentru începutul de săptămână, vom afla ce obligaţii fiscale au de depus contribuabilii în această lună.

Până la data de 10 iulie:

• Declaraţia de menţiuni privind anularea înregistrării în scopuri de TVA în cazul persoanelor impozabile, înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, care în cursul unui an calendaristic nu depăşesc plafonul de scutire prevăzut la art.152 din Codul fiscal   Formular 096 

Pînă la data de 16 iulie:

• Situaţia centralizatoare privind achiziţiile/utilizările de produse accizabile şi livrările de produse finite rezultate în luna  pentru luna precendentă Formular
• Situaţia centralizatoare privind achiziţiile şi livrările de produse accizabile pentru luna precendentă Formular 
• Situaţia centralizatoare privind achiziţiile şi livrările de produse energetice pentru luna precendentă Formular
• Declaraţia privind producţia de vinuri liniştite realizată şi comercializată în calitate de mic producător aferentă semestrului trecut Formular  

Până la data de 20 iulie:

• Decont special de taxă pe valoarea adăugată  pentru trimestrul precedent Formular 301 (format electronic)

Până la data de 25 iulie:

• Plata impozitului reţinut la sursă în luna precedentă
• Efectuarea plăţii anticipate de 50% din impozitul pentru venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală (prima rată)
• Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat Formular 100  (format electronic)
• Declaraţia privind distribuirea între asociaţi a veniturilor şi cheltuielilor aferente trimestrului precedent Formular 104
• Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate Formular 112   pentru luna precedentă
• Declaraţia informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal Formular 208 , aferente semestrului precedent (format electronic)
• Declaraţia privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de persoane fizice care desfăşoară activitate în România şi de persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România  pentru luna precedentă  Formular 224
• Declaraţia privind stabilirea impozitului reprezentând plată anticipată trimestrială în contul impozitului pe câştigul net anual impozabil pentru câştigurile obţinute din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise pe trimestrul precedent Formular 225.
• Decontul de taxă pe valoarea adăugată Formular 300 (format electronic)
• Decontul special de taxă pe valoarea adăugată  pentru luna precedentă Formular 301 (format electronic)
• Declaraţia recapitulativă privind livrările / achiziţiile /prestările intracomunitare de bunuri  pentru luna trecută   Formular 390 VIES
• Declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional aferente perioadei de raportare precedente (luna, trim. etc. ; perioada de raportare este cea declarată pentru depunerea decontului de TVA, prevăzută la art. 156^1 din C.F.) Formular 394

Sursa: www.anaf.ro