Caută pe acest blog:

Se afișează postările cu eticheta import. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta import. Afișați toate postările

29 martie 2011

La zi...

În România există în jur de 41 de bănci şi se pare că numărul acestora va creşte. Din câte se preconizează, Germania doreşte să-şi deschidă o sucursală la noi. Tot astăzi vom vorbi şi despre situaţia posturilor vacante, dar şi de numărul de salariaţi. O altă temă abordată vizează importurile şi exporturi, un subiect foarte dezbătut în ultimele săptămâni. Pentru a afla, pe larg despre ce este vorba, dar şi pentru a descoperi noi informaţii, vă invit să parcurgeţi articolul de mai jos.

Voi începe cu problema importurilor şi a exporturilor. Potrivit unor date furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) exporturile româneşti au crescut anul trecut cu 40%, în timp ce importurile au urcat doar cu 2%.
Pe parcursul anului trecut, ţara noastră a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,24 miliarde de euro în ţările din Uniunea Europeană (UE). Cele mai importante exporturi din 2010 au fost cele de porumb, care s-au ridicat le peste 2 milioane de tone - aproximativ 388,3 milioane de euro, urmate de cele de grâu, melisă, ţigări de foi şi trabucuri, seminţe, orz, zahăr din trestie sau sfeclă, dar şi animale vii (ovine, caprine, bovine).
În ceea ce priveşte importurile din afara UE, în 2010 acestea s-au ridicat la 720,6 milioane de euro, comparativ cu 2009 când valoarea totală a atins 731,11 milioane. Anul trecut, statul român a importat 198.914 tone de carne de porc, urmate de zahăr din trestie sau sfeclă, dar şi de multe produse pe care le-a şi exportat precum porumb, grâu sau melisă.

O problemă care frământă populaţia ţării o reprezintă situaţia locurilor de muncă. Anul trecut s-au înregistrat cele mai mici valori, din 2005 şi până în prezent, în ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante. Conform unor date furnizate de către Institutul Naţional de Statistică locurile de muncă vacante au scăzut cu 37%.
Cele mai ridicate valori ale posturilor libere din 2010 s-au înregistrat în administraţie publică – 3.700 de locuri vacante, sănătate şi asistenţă social - 3.300 de locuri vacante. La polul opus întâlnim activităţile din industria extractivă, hoteluri şi restaurante, producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat.
Potrivit unor date publicate de Ministerul Muncii, numărul de salariaţi cu forme legale era de 4,095 milioane la sfârşitul lunii ianuarie. Numărul de salariaţi este într-o continuă scădere. Anul trecut, în luna ianuarie, erau în jur de 4,33 milioane de salariaţi. Analiştii au concluzionat că în prezent se înregistrează cel mai scăzut număr de angajaţi din ultimii 50 de ani.

Ultima parte a articolului va fi despre bănci, despre creditele oferite de acestea şi despre sucursalele care, probabil, se vor deschide la noi în ţară.
Băncile care activează în România au primit capital din stăinătate în valoare de 496 milioane de euro anul trecut, în creştere cu 74% faţă de 2009. Cea mai mare infuzie de capital a fost primită de către GE Garanti Bank – 196,6 milioane de euro. Pe locul doi, în funcţie de valoare primită, se găseşte Alpha Bank Romania – 71,75 milioane de euro. De asemenea, grupul Volkbank International şi-a majorat capitalul cu 39,2 milioane de euro. Nici Intensa Sanpaolo Romania nu a fost mai prejos, mărindu-şi capitalul cu 29,7 milioane de euro. Celelalte bănci care au beneficiat de o majorare a capitalului au fost OTP Bank Romania, Millennium Bank Romanie, Emporiki Bank etc. 

Grupul financiar maghiar a început să promoveze din nou creditele de consum fără garanţii. Această schimbare vine ca urmare a perspectivelor încurajatoare pe care le oferă economia românească. Astfel, OTP Bank oferă clienţilor doritori credite de nevoi personale în lei. De asemena, banca a eliminate comisionul de analiză a dosarului şi taxa lunară de administrare. La un asemenea credit, dobânda nominal este de 14,05% pe an, fiind mai mică pentru clienţii care au mai lucrat cu banca. 

Voi încheia articolul cu informaţii despre o altă bancă, acum una germană. Se pare că banca germană KfW (Kreditanstalt fur Wiederaufbau) ar dori să-şi deschidă o sucursală în România. Potrivit unui comunicat de presă emis de către Ministerul Român al Economiei, banca KfW doreşte să investească în infrastructură şi proiecte de energie. 
Grupul KfW reprezintă un grup de bănci specializate în susţinerea financiară a proiectelor economice, sociale şi de protecţia mediului. Trebuie amintiti faptul că 80% din acţiunile băncii aparţin guvernului federal german, iar restul este deţinut de către landurile germane.

22 martie 2011

La zi...

Articolul de astăzi aduce în discuţie, printre altele, problema importului de alimente. Cantitatea de produse alimentare importate este foarte mare, iar terenurile necultivate sunt şi ele la fel. De asemenea, am mai pregătit câteva subiecte interesante, pe care vă las să le descoperiţi dacă citiţi articolul de jos.

Voi începe prin a da studenţilor o informaţie utilă. Dacă eşti student, băncile au pregătit o surpriză pentru tine. Acum poţi lua credit din bancă şi să nu plăteşti rata. Totuşi, suma pe care ai scos-o din bancă trebuie să o achiţi la un moment dat, de exemplu atunci când te vei angaja. De asemenea, banca acordă şi o perioadă de graţie. Aceasta poate ajunge şi până la 2 ani. Condiţiile pentru a putea beneficia de acest credit sunt acelea de a fi student sau masterand şi de preferat să ai un venit – bursă sau salar. În caz contrat, există posibilitatea ca o rudă de gradul întâi să ia împrumutul pe numele tău sau să garantezi cu valori imobiliare. 

Fie că eşti student sau nu, mai puţin vine vara şi se apropie concediul, respectiv vacanţa. Conform unui comunicat furnizat de către Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism – ANAT, aproximativ 70% dintre turiştii români au ales vacanţele în străinătate. Dintre aceştia, aproximativ 65% s-au arătat dispuşi să cheltuiască între 350-650 euro pe pachet. Ţările pe care le-au preferat au fost Turcia, Grecia şi Bulgaria. Aceste ţări au fost alese deoarece de pe piaţă lipseau Egiptul şi Tunisia. Anul acesta, agenţiile de turism au vândut cu 15-20% mai multe pachete decât la ediţia din 2010. 

Se pare că românii preferă produsele externe şi aici mă refer şi la vacanţe, dar şi la alimente. Aminteam în articolul de ieri că în România au crescut importuirle şi exporturile. Cele mai multe exporturi sunt cele de maşini, echipamente de maşini, combustibili minerali sau produse manufacturate. Doar în luna ianuarie a anului curent, valoarea bunurilor exportate a atins 3,42 miliarde de euro. Potrivit datelor furnizate de Banca Naţională a României pentru prima data după ceva timp, exporturile au depăşit importurile, generând profit. Profitul ar putea fi şi mai mare dacă România nu ar importa anual mâncare de peste trei miliarde de euro.
Statisticile ne arată că 65% din alimentele de bază de la noi din ţară sunt importate. Produsele alimentare aduse din alte ţări, le depăşesc pe cele ale Ungarieri şi Bulgariei la un loc. Românii au ajuns să importe pe lângă cafea, cacao sau fructe exotice, roşii, lactate, carne de porc sau pasăre, prăjituri şi alte alimente care ar putea fi produse cu uşurinţă şi la noi în ţară.
Cum de s-a ajuns la situaţia actuală nu este foarte greu de presupus. Peste un sfert din terenurile cultivabile din România sunt lăsate în paragină iar cele cultivate fac obiectul unei agriculturi arhaice. 

O salvare a problemelor cu care se confruntă ţara ar putea veni din partea investitorilor străini. România ar putea atrage investiţii de cel puţin 5 miliarde de euro pe sectorul energiei regenerabile. Conform Consiliului Investitorilor Străini (CIS) acest domeniu are un potenţial foarte mare. Pe parcursul zilei de mâine, CIS va prezenta acţiunile pe care le consideră prioritare pentru deblocarea investiţiilor în sfera surselor de energie regenerabilă.

Voi încheia cu o veste bună! De la începutul anului, acţiunile celei mai mari companii româneşti – OMV Petrom, au câştigat 23%. Valoare pe piaţă a urcat şi ea la aproape 5,64 miliarde de euro. Creşterea acţiunilor Petrom a avut la bază mai mulţi factori printre care oferta statului şi creşterea preţului petrolului.