1EURO-4.2819 RON
1USD-3.0934 RON
1AUD-3.0125 RON
1CAD-3.0129 RON
1GBP-4.9059 RON
1CHF-3.1292 RON
1AUR- 132.7296 RON
28 octombrie 2010
22 octombrie 2010
Stimulente de până la 75% pentru bugetarii cu fonduri UE pe mână
Angajaţii statului care fac parte din echipele de gestionare a proiectelor finanţate din fonduri externe ar putea avea parte de o majorare salarială de până la 75%, potrivit unui proiect al Ministerului Muncii.
Personalul din administraţia publică centrală, din instituţiile publice din subordinea acestora şi din administraţia publică locală care „face parte din echipele de gestionare a proiectelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile post-aderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile” ar putea beneficia de sporul de până la 75% destinat celor care aduc banii UE în ţară. Asta, după ce la 1 ianuarie aceşti angajaţi au rămas fără salariul consistent în valută pe care îl primeau de la stat şi au fost încadraţi pe salarii ca şi colegii lor bugetari care nu lucrau cu fonduri externe.
Aşa prevede un proiect de ordonanţă de urgenţă pus în dezbatere ieri de Ministerul Muncii. Iniţiativa vizează una dintre cererile exprimate clar şi de premierul Emil Boc de a atrage cât mai multe fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, sumele disponibile ridicându-se până la aproape 20 de miliarde de euro, susţin specialiştii ministerului.
Ţintă de 90% fonduri absorbite
„Având în vedere faptul că potrivit indicatorilor aprobaţi din Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, şi anume absorbţia până în 2015 a cel puţin 90% din alocarea disponibilă din fondurile structurale şi de coeziune, sunt necesare din partea României eforturi semnificative şi cu caracter permanent, atât din punct de vedere financiar, cât şi al resurselor umane şi materiale implicate”, susţin iniţiatorii.
Ca atare, adaugă ei, „este importantă atragerea şi menţinerea specialiştilor pregătiţi în structurile care gestionează programele operaţionale, dar şi a celor care asigură implementarea proiectelor finanţate prin aceste programe la nivelul administraţiei centrale.” Mai mult, trebuie evitată ieşirea din sistemul bugetar a acestor specialişti. Iniţiatorii spun că, deşi statul ar investi pe termen scurt sume mai mari de bani, 85% dintre acestea se vor recupera prin rambursările de la organismele comunitare, aceşti angajaţi fiind plătiţi din bugetele proiectelor aprobate.
Potrivit actului normativ, sistemul de motivare a acestor specialişti, bazat pe „un sistem financiar riguros”, va stabili un „număr maxim de persoane care pot face parte din echipele de proiect, astfel încât măsura de stimulare propusă să asigure, proporţional, atingerea rezultatelor scontate”, iar „salariile de bază corespunzătoare funcţiilor în care este încadrat personalul vizat să se majoreze până la 75%”.
sursa articol
Personalul din administraţia publică centrală, din instituţiile publice din subordinea acestora şi din administraţia publică locală care „face parte din echipele de gestionare a proiectelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile post-aderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile” ar putea beneficia de sporul de până la 75% destinat celor care aduc banii UE în ţară. Asta, după ce la 1 ianuarie aceşti angajaţi au rămas fără salariul consistent în valută pe care îl primeau de la stat şi au fost încadraţi pe salarii ca şi colegii lor bugetari care nu lucrau cu fonduri externe.
Aşa prevede un proiect de ordonanţă de urgenţă pus în dezbatere ieri de Ministerul Muncii. Iniţiativa vizează una dintre cererile exprimate clar şi de premierul Emil Boc de a atrage cât mai multe fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, sumele disponibile ridicându-se până la aproape 20 de miliarde de euro, susţin specialiştii ministerului.
Ţintă de 90% fonduri absorbite
„Având în vedere faptul că potrivit indicatorilor aprobaţi din Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, şi anume absorbţia până în 2015 a cel puţin 90% din alocarea disponibilă din fondurile structurale şi de coeziune, sunt necesare din partea României eforturi semnificative şi cu caracter permanent, atât din punct de vedere financiar, cât şi al resurselor umane şi materiale implicate”, susţin iniţiatorii.
Ca atare, adaugă ei, „este importantă atragerea şi menţinerea specialiştilor pregătiţi în structurile care gestionează programele operaţionale, dar şi a celor care asigură implementarea proiectelor finanţate prin aceste programe la nivelul administraţiei centrale.” Mai mult, trebuie evitată ieşirea din sistemul bugetar a acestor specialişti. Iniţiatorii spun că, deşi statul ar investi pe termen scurt sume mai mari de bani, 85% dintre acestea se vor recupera prin rambursările de la organismele comunitare, aceşti angajaţi fiind plătiţi din bugetele proiectelor aprobate.
Potrivit actului normativ, sistemul de motivare a acestor specialişti, bazat pe „un sistem financiar riguros”, va stabili un „număr maxim de persoane care pot face parte din echipele de proiect, astfel încât măsura de stimulare propusă să asigure, proporţional, atingerea rezultatelor scontate”, iar „salariile de bază corespunzătoare funcţiilor în care este încadrat personalul vizat să se majoreze până la 75%”.
sursa articol
curs valutar 22.10.2010
1EURO-4.3126 RON
1USD-3.0794 RON
1CAD-3.0202 RON
1AUD-3.0365 RON
1GBP-4.8503 RON
1CHF-3.1965 RON
1AUR- 133.0408 RON
1USD-3.0794 RON
1CAD-3.0202 RON
1AUD-3.0365 RON
1GBP-4.8503 RON
1CHF-3.1965 RON
1AUR- 133.0408 RON
21 octombrie 2010
Patronatele nu susţin reducerea TVA la 5%
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege iniţiat de parlamentari PSD+PC şi PNL prin care se instituie aplicarea TVA de 5% la alimentele de bază, cum ar fi pâinea, carnea, laptele, uleiul vegetal şi zahărul, Camera fiind forul decizional. Totodată, marţi a fost adoptat un alt proiect de lege prin care s-a stabilit ca pensiile mai mici de 2.000 de lei să nu fie impozitate. Camera Deputaţilor are rol decizional în adoptarea celor două acte legislative, astfel încât ele vor fi înaintate Preşedinţiei pentru promulgare. Astfel, iniţiativa legislativă va intra în vigoare de la momentul publicării în Monitorul Oficial, potrivit Mediafax. În punctul de vedere transmis Parlamentului, Guvernul precizează că nu susţine acest proiect de lege.
Purtătorul de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), Dan Matei Agathon ne-a declarat că Alianţa susţine reducerea TVA la 5% pentru produsele agricole, şi nu pentru alimentele de bază. ''Această iniţiativă nu are acoperire la buget. Avem un buget în pioneze şi nu ştiu dacă va suporta şocul reducerii TVA la alimentele de bază la 5%. Cred că atunci când cineva vine cu o astfel de iniţiativă trebuie să aducă şi un studiu de impact, să vedem dacă avem cu ce susţine aceste legi, că altfel vom adânci iar deficitul bugetar, iar FMI şi Comisia Europeană nu ne va mai ierta de data aceasta. ACPR vine cu altă propunere, şi anume reducerea TVA la 5% pentru produsele agricole, aşa vor fi taxate şi acele alimente care umblă numai în economia neagră şi pe vapoarele de pe Marea Neagră'', a declarat pentru Curierul Naţional, Dan Matei Agathon.
Acesta susţine că propunerea ACPR va avea acelaşi impact pozitiv asupra populaţiei şi în plus va aduce şi 1 miliard de euro la buget. ''Noi propunem o măsură care reduce piaţa neagră, care scade preţurile alimentelor şi care aduce şi bani la buget. Deci noi nu adâncim deficitul, ci încercăm să-l reducem pentru a nu fi penalizaţi de CE'', a subliniat purtătorul de cuvânt al ACPR. În acelaşi timp, Costel Olteanu, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), consideră că reducerea TVA de 5% la alimentele de bază este o măsură de protecţie socială, dar care nu va scoate la luminăevaziunea fiscală din agricultură. '' Deşi nu am văzut încă textula actului prin care se reduce la 5% TVA pentru alimentele menţionate, consider că aceasta este o măsură de protecţie socială care însă nu va scoate evaziunea fiscală la lumină'', a declarat pentru Curierul Naţional, Costel Olteanu. Şi preşedintele UNPCPR estimează că un TVA de 5% la produsele agricole ar aduce cel puţin un miliard de euro la bugetul statului. '' Interesul producătorului agricol ar fi fost mai bine reprezentat dacă în Parlament legea ar fi presupus ca de pe câmp până pe farfurie să existe un TVA de 5% pe tot acest lanţ'', ne-a mai spus Olteanu.
Agathon: Fondul de pensii va intra în colaps
În ceea ce priveşte neimpozitarea pensiilor sub 2.000 de lei, Agathon este de părere că şi această iniţiativă va adânci bugetul, pentru că România nu are bani pentru o astfel de măsură. ''Se dau iniţiative legislative peste iniţiative fără a se face şi un studiu de impact. S-a întrebat cineva dacă poate suporta bugetul astfel de măsuri, că atunci le adoptăm şi ne trezim că iar aruncăm deficitul la cifre astronomice. Dacă s-ar reduce cota unică cum am cerut la 10%, atunci pensiile sub 1.000 nu vor fi impozitate, iar cele peste 1.000 lei, vor fi impozitate cu 10%. Riscăm ca fondul de pensii să intre în colaps, iar deficitul bugetar va creşte extraordinar de mult'', a mai spus purtătorul de cuvânt al ACPR, Dan Matei Agathon.
Alimentele nu se ieftinesc după scăderea TVA
Patronatele din industria alimentară estimează diferit impactul scăderii TVA asupra preţului alimentelor, de la diminuări cu 18% ale preţurilor şi eliminarea evaziunii până la stagnări ale acestora şi creşterea fraudei fiscale, potrivit Mediafax. "Probabil că procesatorii vor reduce preţurile, dar asta nu se va simţi la raft. Magazinele nu sunt obligate să scadă preţurile", a spus Niculae Ştefan, preşedintele Federaţiei Agrostar. El crede că pentru diminuarea preţurilor este nevoie de scăderea TVA pe întreaga filieră de produs, respectiv la producător, procesator şi comerciant. "Reducerea TVA pentru alimentele de bază, în forma aprobată, este o măsură bună doar pentru a combate evaziunea fiscală. Pentru a se resimţi şi la consumator, reducerea trebuia să se facă pe toată filiera de produs şi trebuia însoţită de taxarea inversă şi de Codul de Bune Practici. Dacă aceste trei măsuri ar fi aprobate, preţurile ar putea scădea cu 5-10%. În forma aprobată, nu se va resimţi o ieftinire, pentru că reducerea este doar la procesatori", a adăugat Ştefan.
În schimb, Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, crede că legea va avea doar efecte negative. "Această lege este o tâmpenie. Va fi greu de cuantificat ce înseamnă carne proaspătă sau lapte pentru consum, de exemplu. Dacă vei congela carnea nu mai ai TVA redusă? Potrivit legii, cel care produce carnea are TVA redus, iar pentru cel care o procesează TVA este mare. Această lege va fi greu de aplicat şi va creşte evaziunea", a spus Minea.
Ialomiţianu: Votul a fost pentru respingere
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat, ieri, că la votul privind proiectul de lege privind reducerea TVA la 5% la alimentele de bază a fost "o eroare", el precizând că a fost vorba despre un vot "pentru raportul de respingere". "S-a pus problema unui raport de respingere şi votul a fost pentru raport de respingere", a subliniat Ialomiţianu, care este deputat şi a votat în favoarea proiectului de lege privind reducerea TVA la 5% pentru alimentele de bază. Ministrul Finanţelor a precizat că, în acest moment, sunt două soluţii: fie preşedintele ţării retrimite legea în Parlament, fie Guvernul corectează actul normativ. Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a declarat, ieri, că îşi asumă greşeala privind votarea de către PDL a celor două proiecte de lege privind reducerea TVA la alimentele de bază şi neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei.
Botiş: Executivul va trebui să aplice legile
Ministrul Muncii, Ioan Nelu Botiş, a declarat ieri că Executivul va trebui să pună în aplicare legile privind reducerea TVA la alimente şi neimpozitarea pensiilor sub 2.000 RON, recunoscând că a votat şi el pentru aceste acte normative. Întrebat cum de s-a ajuns la adoptarea, cu largul sprijin al PDL, al celor două legi care modifică parametrii macroeconomici, Botiş a răspuns: " Conform principiului separaţiei puterilor în stat, consider că este atributul Parlamentului. A decis şi, în consecinţă, noi suntem Executivul şi va trebui să punem în aplicare legea aprobată în Parlament", a explicat ministrul. Întrebat dacă ministerul are bani pentru a implementa legea de neimpozitare a pensiilor mai mici de 2.000 lei, Botiş a replicat: "Deci încă o dată, dacă îmi permiteţi, Legislativul s-a pronunţat. Executivul va trebui să pună în aplicare o lege. În acest caz, şi eu am votat".
sursa articol
Purtătorul de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), Dan Matei Agathon ne-a declarat că Alianţa susţine reducerea TVA la 5% pentru produsele agricole, şi nu pentru alimentele de bază. ''Această iniţiativă nu are acoperire la buget. Avem un buget în pioneze şi nu ştiu dacă va suporta şocul reducerii TVA la alimentele de bază la 5%. Cred că atunci când cineva vine cu o astfel de iniţiativă trebuie să aducă şi un studiu de impact, să vedem dacă avem cu ce susţine aceste legi, că altfel vom adânci iar deficitul bugetar, iar FMI şi Comisia Europeană nu ne va mai ierta de data aceasta. ACPR vine cu altă propunere, şi anume reducerea TVA la 5% pentru produsele agricole, aşa vor fi taxate şi acele alimente care umblă numai în economia neagră şi pe vapoarele de pe Marea Neagră'', a declarat pentru Curierul Naţional, Dan Matei Agathon.
Acesta susţine că propunerea ACPR va avea acelaşi impact pozitiv asupra populaţiei şi în plus va aduce şi 1 miliard de euro la buget. ''Noi propunem o măsură care reduce piaţa neagră, care scade preţurile alimentelor şi care aduce şi bani la buget. Deci noi nu adâncim deficitul, ci încercăm să-l reducem pentru a nu fi penalizaţi de CE'', a subliniat purtătorul de cuvânt al ACPR. În acelaşi timp, Costel Olteanu, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), consideră că reducerea TVA de 5% la alimentele de bază este o măsură de protecţie socială, dar care nu va scoate la luminăevaziunea fiscală din agricultură. '' Deşi nu am văzut încă textula actului prin care se reduce la 5% TVA pentru alimentele menţionate, consider că aceasta este o măsură de protecţie socială care însă nu va scoate evaziunea fiscală la lumină'', a declarat pentru Curierul Naţional, Costel Olteanu. Şi preşedintele UNPCPR estimează că un TVA de 5% la produsele agricole ar aduce cel puţin un miliard de euro la bugetul statului. '' Interesul producătorului agricol ar fi fost mai bine reprezentat dacă în Parlament legea ar fi presupus ca de pe câmp până pe farfurie să existe un TVA de 5% pe tot acest lanţ'', ne-a mai spus Olteanu.
Agathon: Fondul de pensii va intra în colaps
În ceea ce priveşte neimpozitarea pensiilor sub 2.000 de lei, Agathon este de părere că şi această iniţiativă va adânci bugetul, pentru că România nu are bani pentru o astfel de măsură. ''Se dau iniţiative legislative peste iniţiative fără a se face şi un studiu de impact. S-a întrebat cineva dacă poate suporta bugetul astfel de măsuri, că atunci le adoptăm şi ne trezim că iar aruncăm deficitul la cifre astronomice. Dacă s-ar reduce cota unică cum am cerut la 10%, atunci pensiile sub 1.000 nu vor fi impozitate, iar cele peste 1.000 lei, vor fi impozitate cu 10%. Riscăm ca fondul de pensii să intre în colaps, iar deficitul bugetar va creşte extraordinar de mult'', a mai spus purtătorul de cuvânt al ACPR, Dan Matei Agathon.
Alimentele nu se ieftinesc după scăderea TVA
Patronatele din industria alimentară estimează diferit impactul scăderii TVA asupra preţului alimentelor, de la diminuări cu 18% ale preţurilor şi eliminarea evaziunii până la stagnări ale acestora şi creşterea fraudei fiscale, potrivit Mediafax. "Probabil că procesatorii vor reduce preţurile, dar asta nu se va simţi la raft. Magazinele nu sunt obligate să scadă preţurile", a spus Niculae Ştefan, preşedintele Federaţiei Agrostar. El crede că pentru diminuarea preţurilor este nevoie de scăderea TVA pe întreaga filieră de produs, respectiv la producător, procesator şi comerciant. "Reducerea TVA pentru alimentele de bază, în forma aprobată, este o măsură bună doar pentru a combate evaziunea fiscală. Pentru a se resimţi şi la consumator, reducerea trebuia să se facă pe toată filiera de produs şi trebuia însoţită de taxarea inversă şi de Codul de Bune Practici. Dacă aceste trei măsuri ar fi aprobate, preţurile ar putea scădea cu 5-10%. În forma aprobată, nu se va resimţi o ieftinire, pentru că reducerea este doar la procesatori", a adăugat Ştefan.
În schimb, Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, crede că legea va avea doar efecte negative. "Această lege este o tâmpenie. Va fi greu de cuantificat ce înseamnă carne proaspătă sau lapte pentru consum, de exemplu. Dacă vei congela carnea nu mai ai TVA redusă? Potrivit legii, cel care produce carnea are TVA redus, iar pentru cel care o procesează TVA este mare. Această lege va fi greu de aplicat şi va creşte evaziunea", a spus Minea.
Ialomiţianu: Votul a fost pentru respingere
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat, ieri, că la votul privind proiectul de lege privind reducerea TVA la 5% la alimentele de bază a fost "o eroare", el precizând că a fost vorba despre un vot "pentru raportul de respingere". "S-a pus problema unui raport de respingere şi votul a fost pentru raport de respingere", a subliniat Ialomiţianu, care este deputat şi a votat în favoarea proiectului de lege privind reducerea TVA la 5% pentru alimentele de bază. Ministrul Finanţelor a precizat că, în acest moment, sunt două soluţii: fie preşedintele ţării retrimite legea în Parlament, fie Guvernul corectează actul normativ. Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a declarat, ieri, că îşi asumă greşeala privind votarea de către PDL a celor două proiecte de lege privind reducerea TVA la alimentele de bază şi neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei.
Botiş: Executivul va trebui să aplice legile
Ministrul Muncii, Ioan Nelu Botiş, a declarat ieri că Executivul va trebui să pună în aplicare legile privind reducerea TVA la alimente şi neimpozitarea pensiilor sub 2.000 RON, recunoscând că a votat şi el pentru aceste acte normative. Întrebat cum de s-a ajuns la adoptarea, cu largul sprijin al PDL, al celor două legi care modifică parametrii macroeconomici, Botiş a răspuns: " Conform principiului separaţiei puterilor în stat, consider că este atributul Parlamentului. A decis şi, în consecinţă, noi suntem Executivul şi va trebui să punem în aplicare legea aprobată în Parlament", a explicat ministrul. Întrebat dacă ministerul are bani pentru a implementa legea de neimpozitare a pensiilor mai mici de 2.000 lei, Botiş a replicat: "Deci încă o dată, dacă îmi permiteţi, Legislativul s-a pronunţat. Executivul va trebui să pună în aplicare o lege. În acest caz, şi eu am votat".
sursa articol
curs valutar 21.10.2010
1EURO-4.3084 RON
1USD-3.1135 RON
1CAD-3.0275 RON
1AUD-3.0452 RON
1CHF-3.2270 RON
1GBP-4.9001 RON
1AUR- 134.3683 RON
1USD-3.1135 RON
1CAD-3.0275 RON
1AUD-3.0452 RON
1CHF-3.2270 RON
1GBP-4.9001 RON
1AUR- 134.3683 RON
19 octombrie 2010
60 de someri la un loc de munca
ANOFM anunta in data la inceputul lunii octombrie existenta unei oferte de 11.319 locuri de munca venite din partea agentilor economici. Ar insemna o medie de 276 de locuri de munca pentru fiecare judet.
Dar daca privim mai departe inspre distributia de loc egala a acestor locuri de munca, nu putem sa oferim o medie. In judetul Alba este o oferta de 48 de locuri de munca. In Timis sunt oferite 671 de locuri de munca. La fel, poluri opuse exista intre Botosani 67 de locuri de munca si Vrancea cu o oferta de 454 de locuri de munca.
De ce esti inc
Mergand acum la polul opus, rata somajului inregistrata la nivelul lunii septembrie 2010 a fost in scadere de la 7,39% la 7,35%. Valoric in schimb, nivelul somajului produce un soc. 670.247 de persoane sunt inregistrate ca si someri. Se specifica mai departe faptul ca din aceste 670 de mii de persoane, 289.336 sunt femei. Cea mai mare rata a somajului a fost inregistrata in Vaslui si in Mehedinti, cu peste 12%.
Este o diferenta uriasa intre aceste cifre. Oferta este practic insignifianta fata de cererea existenta. Gestionarea somajului, crearea de noi locuri de munca ar trebui sa fie pe buzele tuturor politicienilor.
Pentru studii superioare, din cele 11.000 de locuri de munca, sunt alocate doar 489 de joburi, din care 207 pentru ingineri si subingineri. Din nou aruncam o privire la polul opus, unde doar de la Universitatea Spiru Haret si-au recuperat diplomele de licenta peste 100.000 de studenti. Este normal ca fiecare dintre ei sa isi doreasca sa lucreze intr-un post care necesita pe studii superioare.
Disponibilizatii pot ramane someri si pana la trei ani
Ceea ce poate multa lume nu stie este faptul ca angajatorul este obligat sa te plateasca pentru studii superioare doar cu conditia ca postul pe care te afli angajat sa fie in domeniul in care ai terminat facultatea.
Ultima bursa a locurilor de munca organizata de catre Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca a fost la 24 septembrie, unde au fost oferite peste 14.400 de locuri de munca pentru studii superioare de lunga si scurta durata. A fost un prilej de respiro pentru studenti si un prilej pentru companii si departamentele de resurse umane sa gaseasca persoanele pe care le cautau.
Primul loc il detin textilele. Industria imbracamintei a venit cu cele mai multe oferte de locuri de munca, urmata de financiar cu oferte pentru munca in cadrul societatilor de asigurare si reasigurare.
Din aceste cifre, ne putem da foarte usor seama care sunt industriile care functioneaza si care sunt judetele care au cel mai slab potential angajator. Dar asta nu inseamna in mod necesar ca economia judetului merge prost, ci s-ar putea ca la nivel de an 2010, judetul respectiv sa aiba un nivel al somajului care sa se incadreze in media nationala.
Esti somer? Din toamna reincep angajarile
Chiar daca ANOFM se implica activ in medierea intre angajator si somer/viitor angajat, nu poate sa acopere tot deficitul de locuri de munca. Bursele pentru oferirea de locuri de munca sunt prea slabe pentru a face fata cererii, iar mediul economic profita de situatia de criza pentru a-si completa randurile cu oameni care nu solicita salarii exorbitante sau chiar a nu-si completa pozitiile libere de loc.
sursa articol
Dar daca privim mai departe inspre distributia de loc egala a acestor locuri de munca, nu putem sa oferim o medie. In judetul Alba este o oferta de 48 de locuri de munca. In Timis sunt oferite 671 de locuri de munca. La fel, poluri opuse exista intre Botosani 67 de locuri de munca si Vrancea cu o oferta de 454 de locuri de munca.
De ce esti inc
Mergand acum la polul opus, rata somajului inregistrata la nivelul lunii septembrie 2010 a fost in scadere de la 7,39% la 7,35%. Valoric in schimb, nivelul somajului produce un soc. 670.247 de persoane sunt inregistrate ca si someri. Se specifica mai departe faptul ca din aceste 670 de mii de persoane, 289.336 sunt femei. Cea mai mare rata a somajului a fost inregistrata in Vaslui si in Mehedinti, cu peste 12%.
Este o diferenta uriasa intre aceste cifre. Oferta este practic insignifianta fata de cererea existenta. Gestionarea somajului, crearea de noi locuri de munca ar trebui sa fie pe buzele tuturor politicienilor.
Pentru studii superioare, din cele 11.000 de locuri de munca, sunt alocate doar 489 de joburi, din care 207 pentru ingineri si subingineri. Din nou aruncam o privire la polul opus, unde doar de la Universitatea Spiru Haret si-au recuperat diplomele de licenta peste 100.000 de studenti. Este normal ca fiecare dintre ei sa isi doreasca sa lucreze intr-un post care necesita pe studii superioare.
Disponibilizatii pot ramane someri si pana la trei ani
Ceea ce poate multa lume nu stie este faptul ca angajatorul este obligat sa te plateasca pentru studii superioare doar cu conditia ca postul pe care te afli angajat sa fie in domeniul in care ai terminat facultatea.
Ultima bursa a locurilor de munca organizata de catre Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca a fost la 24 septembrie, unde au fost oferite peste 14.400 de locuri de munca pentru studii superioare de lunga si scurta durata. A fost un prilej de respiro pentru studenti si un prilej pentru companii si departamentele de resurse umane sa gaseasca persoanele pe care le cautau.
Primul loc il detin textilele. Industria imbracamintei a venit cu cele mai multe oferte de locuri de munca, urmata de financiar cu oferte pentru munca in cadrul societatilor de asigurare si reasigurare.
Din aceste cifre, ne putem da foarte usor seama care sunt industriile care functioneaza si care sunt judetele care au cel mai slab potential angajator. Dar asta nu inseamna in mod necesar ca economia judetului merge prost, ci s-ar putea ca la nivel de an 2010, judetul respectiv sa aiba un nivel al somajului care sa se incadreze in media nationala.
Esti somer? Din toamna reincep angajarile
Chiar daca ANOFM se implica activ in medierea intre angajator si somer/viitor angajat, nu poate sa acopere tot deficitul de locuri de munca. Bursele pentru oferirea de locuri de munca sunt prea slabe pentru a face fata cererii, iar mediul economic profita de situatia de criza pentru a-si completa randurile cu oameni care nu solicita salarii exorbitante sau chiar a nu-si completa pozitiile libere de loc.
sursa articol
curs valutar 19.10.2010
1EURO-4.2807 RON
1USD-3.0791 RON
1AUD-3.0385 RON
1CAD-3.0201 RON
1CHF-3.2002 RON
1GBP-4.8939 RON
1AUR- 134.7197 RON
1USD-3.0791 RON
1AUD-3.0385 RON
1CAD-3.0201 RON
1CHF-3.2002 RON
1GBP-4.8939 RON
1AUR- 134.7197 RON
18 octombrie 2010
Traian Basescu si premierul care nu stia nimic
Premierul Emil Boc n-a ştiut despre stimulentele acordate la Ministerul Finantelor, fiind indus în eroare de fostul ministru PD-L Gheorghe Pogea, a declarat duminică la ProTV preşedintele Traian Băsescu.
Adică Emil Boc, şef al Guvernului României de aproape doi ani de zile, a aflat care este sistemul generalizat de plată din două ministere (Finanţe şi Muncă), Casa de Sănătate, Vamă sş Garda de Mediu, plus primarii, adică de prin toate instituţiile care taie amenzi, abia dupa izbucnirea scandalului. Adică premierul incornorat de subordonaţii săi nu ştia ce ştia tot satul.
Preşedintele pretinde că ştia de stimulente de vreo două luni, (cum de l-o fi avertizat atunci pe premierul Tăriceanu în privinţa lor, după cum afirma, nu prea inteleg), dar n-a simţit nevoia să-i spună şi prim-ministrului. Traian Băsescu s-a dus direct la Sebastian vladescu cu care a dezbătut în contradictoriu subiectul, în secret faţă de Emil Boc.
Aşadar, neprihănit fiind de murdarele stimulente, Emil Boc poate ramane, în inocenţa sa, şef al Executivului, iar Traian Băsescu nu consideră ca ar avea vreun motiv să-i ceară demisia. Pentru aşa virginitate, preşedintele ii recomandă lui Mircea Geoană o centură de castitate.
Săracul Emil Boc! Dacă e să rememorăm doar declaraţiile prezidenţiale, premierul nu prea pare a şti pe ce lume trăieşte. L-au sabotat nu numai ministrii PSD, ci şi greii din propriul partid, dupaă cum a reieşit după întâlnirea din vară de la Snagov. Dar nu numai greii, ci şi slabii, căci, să-mi fie iertat, una e sa te "facă" un Blaga sau un Berceanu şi alta e să te ducă de nas un Pogea, adică mai pe româneşte, un neica nimeni din PD-L.
Dacă până şi el l-a lăsat pe Emil Boc cu degetul în gură, oare pe cine mai controlează Emil Boc? Pe secretare, pe femeile de serviciu, pe şoferi?
Lăsând ironia amară la o parte, dacă un premier nu ştie lucruri atât de importante, dacă este atât de uşor de dus de nas de oricine, ce-o mai căuta în fruntea Guvernului? Dacă în faţa propriilor miniştri nu are autoritate şi este jucat pe degete, cum să aibă autoritate în faţa poporului? Dar neştiinţa nu-i o scuză.
La Maternitatea Giuleşti, fostul director, dr. Bogdan Marinescu, ar putea face puşcărie pentru că n-a ştiut de priza defectă care a declanşat un incendiu devastator. Ca manager răspunzi şi de ceea ce nu ai ştiut, poate chiar în primul rând de ceea ce nu ai ştiut.
Am totuşi o îndoială în privinţa neprihănirii lui Emil Boc, cât timp în 2009 domnia sa declara: "în privinţa bugetarilor de lux, care şi-au dublat sau triplat salariile, prin sporuri şi stimulente, am un mesaj clar şi se leagă de un cântec ardelenesc: puşca şi cureaua lată, ce premii, stimulente şi sporuri aveaţi odată". La ce stimulente se referea? Sau... aşa era rima.
În februarie 2009, Guvernul a adoptat HG 112 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu care reglementează şi stimulentele pentru angajaţii acestei instituţii. Despre stimulente s-a discutat cu reprezentanţii FMI încă din noiembrie 2009. Cum să nu fi ştiut premierul? De altfel, Traian Băsescu insistă pe o naivitate a premierului pe care Emil Boc insusşi n-o invoca.
Nu cred că preşedintele nu întelege în ce derizoriu cumplit iî aruncă pe Emil Boc. Cu Călin Popescu Tăriceanu s-a luptat şi în felul acesta l-a valorizat. Pe actualul premier iî tratează ca pe un copil uşor debil căruia din timp în timp îi ia apărarea, în locul căruia face anunţurile esenţiale, căruia nu-i spune adesea lucruri foarte importante şi căruia îi mai trimite înapoi câte o lege esenţială, minimalizându-l până la totala aplatizare politică.
De altfel, observăm că, atunci când vorbeşte despre potenţialii şefi ai PD-L şi despre potenţiali prezidenţiabili ai PD-L, Emil Boc este complet scos din cărti. Involuntar sau, mai degrabă, voluntar, Traian Băsescu i-a rezervat rolul sacrificatului, care să încaseze tot ce se poate încasa, cât trebuie să încaseze pentru ca apoi să dispară pentru a face loc unei noi echipe a relansării electorale.
Cine să fie noua echipa e greu de spus. Dacă ne raportăm la interviul acordat duminică la ProTV, Traian Băsescu pare a da semne de reconciliere cu vechea gardă a PD, mai precis cu Vasile Blaga pe care îl vede un foarte serios şi potrivit candidat la şefia partidului. Foştii săi protejaţi, în frunte cu Sever Voinescu şi Roberta Anasase, par intraţi într-un con de umbră. Singurul rămas în cărţi pentru o demnitate înaltă fiind Cristian Preda.
Traian Băsescu se distanţează uşor de tinerii pe care i-a promovat, dar despre care spune că a descoperit între timp că nu au suficientă experienţă de viaţă pentru funcţii înalte. Ca o coincidenţă, recent Vasile Blaga reacţionase dur la ipoteza unei prea mari ascensiuni în partid a nou venitilor "blogerişti". Dar acelaşi defect, al lipsei de experienta, i-l găseste preşedintele şi Elenei Udrea, marea rivală a lui Vasile Blaga, pe care nu o vede şefă a PD-L şi, cu atât mai puţin, candidată la preşedinţia ţării.
Rămâne de văzut dacă această repoziţionare a fost doar un balon de încercare lansat de Traian Băsescu sau este cu adevărat noua sa strategie.
sursă articol
Adică Emil Boc, şef al Guvernului României de aproape doi ani de zile, a aflat care este sistemul generalizat de plată din două ministere (Finanţe şi Muncă), Casa de Sănătate, Vamă sş Garda de Mediu, plus primarii, adică de prin toate instituţiile care taie amenzi, abia dupa izbucnirea scandalului. Adică premierul incornorat de subordonaţii săi nu ştia ce ştia tot satul.
Preşedintele pretinde că ştia de stimulente de vreo două luni, (cum de l-o fi avertizat atunci pe premierul Tăriceanu în privinţa lor, după cum afirma, nu prea inteleg), dar n-a simţit nevoia să-i spună şi prim-ministrului. Traian Băsescu s-a dus direct la Sebastian vladescu cu care a dezbătut în contradictoriu subiectul, în secret faţă de Emil Boc.
Aşadar, neprihănit fiind de murdarele stimulente, Emil Boc poate ramane, în inocenţa sa, şef al Executivului, iar Traian Băsescu nu consideră ca ar avea vreun motiv să-i ceară demisia. Pentru aşa virginitate, preşedintele ii recomandă lui Mircea Geoană o centură de castitate.
Săracul Emil Boc! Dacă e să rememorăm doar declaraţiile prezidenţiale, premierul nu prea pare a şti pe ce lume trăieşte. L-au sabotat nu numai ministrii PSD, ci şi greii din propriul partid, dupaă cum a reieşit după întâlnirea din vară de la Snagov. Dar nu numai greii, ci şi slabii, căci, să-mi fie iertat, una e sa te "facă" un Blaga sau un Berceanu şi alta e să te ducă de nas un Pogea, adică mai pe româneşte, un neica nimeni din PD-L.
Dacă până şi el l-a lăsat pe Emil Boc cu degetul în gură, oare pe cine mai controlează Emil Boc? Pe secretare, pe femeile de serviciu, pe şoferi?
Lăsând ironia amară la o parte, dacă un premier nu ştie lucruri atât de importante, dacă este atât de uşor de dus de nas de oricine, ce-o mai căuta în fruntea Guvernului? Dacă în faţa propriilor miniştri nu are autoritate şi este jucat pe degete, cum să aibă autoritate în faţa poporului? Dar neştiinţa nu-i o scuză.
La Maternitatea Giuleşti, fostul director, dr. Bogdan Marinescu, ar putea face puşcărie pentru că n-a ştiut de priza defectă care a declanşat un incendiu devastator. Ca manager răspunzi şi de ceea ce nu ai ştiut, poate chiar în primul rând de ceea ce nu ai ştiut.
Am totuşi o îndoială în privinţa neprihănirii lui Emil Boc, cât timp în 2009 domnia sa declara: "în privinţa bugetarilor de lux, care şi-au dublat sau triplat salariile, prin sporuri şi stimulente, am un mesaj clar şi se leagă de un cântec ardelenesc: puşca şi cureaua lată, ce premii, stimulente şi sporuri aveaţi odată". La ce stimulente se referea? Sau... aşa era rima.
În februarie 2009, Guvernul a adoptat HG 112 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu care reglementează şi stimulentele pentru angajaţii acestei instituţii. Despre stimulente s-a discutat cu reprezentanţii FMI încă din noiembrie 2009. Cum să nu fi ştiut premierul? De altfel, Traian Băsescu insistă pe o naivitate a premierului pe care Emil Boc insusşi n-o invoca.
Nu cred că preşedintele nu întelege în ce derizoriu cumplit iî aruncă pe Emil Boc. Cu Călin Popescu Tăriceanu s-a luptat şi în felul acesta l-a valorizat. Pe actualul premier iî tratează ca pe un copil uşor debil căruia din timp în timp îi ia apărarea, în locul căruia face anunţurile esenţiale, căruia nu-i spune adesea lucruri foarte importante şi căruia îi mai trimite înapoi câte o lege esenţială, minimalizându-l până la totala aplatizare politică.
De altfel, observăm că, atunci când vorbeşte despre potenţialii şefi ai PD-L şi despre potenţiali prezidenţiabili ai PD-L, Emil Boc este complet scos din cărti. Involuntar sau, mai degrabă, voluntar, Traian Băsescu i-a rezervat rolul sacrificatului, care să încaseze tot ce se poate încasa, cât trebuie să încaseze pentru ca apoi să dispară pentru a face loc unei noi echipe a relansării electorale.
Cine să fie noua echipa e greu de spus. Dacă ne raportăm la interviul acordat duminică la ProTV, Traian Băsescu pare a da semne de reconciliere cu vechea gardă a PD, mai precis cu Vasile Blaga pe care îl vede un foarte serios şi potrivit candidat la şefia partidului. Foştii săi protejaţi, în frunte cu Sever Voinescu şi Roberta Anasase, par intraţi într-un con de umbră. Singurul rămas în cărţi pentru o demnitate înaltă fiind Cristian Preda.
Traian Băsescu se distanţează uşor de tinerii pe care i-a promovat, dar despre care spune că a descoperit între timp că nu au suficientă experienţă de viaţă pentru funcţii înalte. Ca o coincidenţă, recent Vasile Blaga reacţionase dur la ipoteza unei prea mari ascensiuni în partid a nou venitilor "blogerişti". Dar acelaşi defect, al lipsei de experienta, i-l găseste preşedintele şi Elenei Udrea, marea rivală a lui Vasile Blaga, pe care nu o vede şefă a PD-L şi, cu atât mai puţin, candidată la preşedinţia ţării.
Rămâne de văzut dacă această repoziţionare a fost doar un balon de încercare lansat de Traian Băsescu sau este cu adevărat noua sa strategie.
sursă articol
curs valutar 18.10.2010
1EURO-4.2779 RON
1USD-3.0372 RON
1CAD-3.0181 RON
1AUD-3.0225 RON
1CHF-3.1780 RON
1GBP-4.8745 RON
1AUR-134.4194 RON
1USD-3.0372 RON
1CAD-3.0181 RON
1AUD-3.0225 RON
1CHF-3.1780 RON
1GBP-4.8745 RON
1AUR-134.4194 RON
15 octombrie 2010
Cursul de schimb şi mersul pe sârmă al BNR
Dezbaterile din jurul puterii leului în raport cu celelalte valute sunt din ce in ce mai aprinse. Oamenii de afaceri cer deprecierea pentru profitul exporturilor, economiştii o vor pentru achitarea mai facilă a datoriilor publice. Banca Naţională se opune.
Discuţiile din jurul valoarii actuale a monedei naţionale faţă de principalele valute (euro şi dolar) au ajuns până la vârful Băncii Naţionale. De fapt, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a decis să răspundă acuzaţiilor conform cărora leul ar trebui „lăsat să se deprecieze“, concomitent cu o inflaţie mai mare, măsuri care ar rezolva mai toate problemele economice ale României.
Cursul euro/leu, cel mai important pentru economia autohtonă, stagnează în jurul valorii de 4,2 lei/euro de mai bine de cinci ani. Economia românească a crescut (apoi a scăzut) şi inflaţia s-a majorat la rândul ei, dar cursul a rămas stabil. Evident, cu ajutorul BNR, care a intervenit în piaţă când a apărut exces de euro sau exces de lei. Fără intervenţiile BNR, cursul de schimb ar fi înregistrat variaţii mult mai mari, însă nu ar fi mers obligatoriu într-o singură direcţie.
Este adevărat că faţă de cotaţia de acum cinci-şase ani leul s-a depreciat cu doar câteva procente faţă de euro. Dar pe parcurs moneda naţională s-a apreciat cu până la 20% faţă de valuta europeană, pentru ca apoi să se deprecieze cu mai bine de 20%. BNR a cumpărat în perioada 2004 -2007 circa 20 de miliarde de euro din piaţă, bani intraţi cu ocazia investiţiilor, a remiterilor celor care lucrează din străinătate sau a privatizărilor. Şi a tipărit lei. Iar moneda naţională tot s-a apreciat până la 3,1 lei/euro.
Pe plan internaţional se duce, în prezent, o luptă de devalorizare a monedelor naţionale. SUA, China, Japonia, Brazilia sunt printre cele mai vehemente state care iau măsuri pentru deprezecierea monedelor proprii, cu intenţia de a-şi menţine competitivitatea la export.
Problemele au la bază distorsiunea făcută de Federal Reserve, care a dus acum aproape doi ani dobânda de refe-rinţă pentru dolarul american la aproape 0%. Şi a inundat pieţele internaţionale cu dolari tipăriţi, SUA fiind una dintre puţinele state ale lumii care îşi permit să facă aşa ceva, pe piaţă existând cerere pentru monedă. Efectul a fost de depreciere faţă de yen, yuan, euro şi alte valute. Iar statele respective au decis să facă orice pentru deprecierea propriilor lor monede. Fără prea mare succes, cel puţin deocamdată.
Probleme la toate nivelurile economice
Yenul japonez, spre exemplu, a fost „susţinut“ pentru depreciere la finele anului trecut, când ajunsese la un raport de 82,8 yeni/dolar pentru prima dată după 1995. Foarte mult nu a ajutat, deoarece săptămâna trecută a atins un nou minim, la 82,7 yeni/dolar, convingând Banca Japoniei să vândă din nou yeni în piaţă.
O menţiune importantă este că Japonia este o economie bazată puternic şi pe importuri. Iar un yen puternic uşurează povara achitării produselor care intră în ţară. Menţinerea unui echilibru între importuri şi exporturi este însă mai importantă. Ceea ce ne readuce la România. Deprecierea artificială a leului ar putea ajuta exporturile ieftinind forţa de muncă şi produsele exportate. Dar efectele negative ale deprecierii ar fi suportate tot de populaţie. Indiferent dacă ne place sau nu, economia românească este puternic „euroizată“. Inclusiv Dacia vinde maşinile în euro, în funcţie de cursul la zi. Iar creşterea preţurilor se traduce prin inflaţie, a cărei rată anualizată ar fi din nou de două cifre. De asemenea, ar fi bani mai mulţi pentru salarii şi pensii, dar puterea de cumpărare ar scădea. În plus ar fi probleme majore pentru cei care au credite în euro, iar aici nu ne referim la bănci.
„Cursul nu este artificial; am evitat prin intervenţii fluctuaţii excesive, care ar fi trimis semnale negative în toate părţile“, spune Mugur Isărescu, care mai adaugă că Ministerul Finanţelor a avut, în ultimii doi ani, 8 miliarde de euro, care, vândute direct în piaţă, ar fi apreciat moneda naţională.
„Cursul real în acest moment este de peste 4,7 - 4,8 lei pe euro“, crede Dinu Patriciu. Omul de afaceri arată că majoritatea importurilor din România se fac în dolari, nu în euro, iar „faptul că Banca Naţională ţine în mod artificial cursul euro la nivelul actual este greşit.“
În prima zi a lui octombrie, cursul s-a situat la 4,2672 lei pe euro, aceasta fiind rata de schimb la care vor fi achitate în 2011 taxele, impozitele şi accizele exprimate în euro. În condiţiile în care inclusiv statul român percepe taxe şi impozite în funcţie de moneda europeană, este clar că o depreciere masivă va influenţa puterea de cumpărare a populaţiei şi nivelul de trai. Dar nu mai puţin adevărat este că leul rămâne pe un trend lung de depreciere din cauza economiei reale.
Cursul real în acest moment este de peste 4,7 - 4,8 lei pe euro, iar faptul că Banca Naţională ţine în mod artificial cursul la nivelul actual este greşit.
14 octombrie 2010
Cât poate costa procesul deschis împotriva băncii?
În litigiile deschise pe legislaţia privind protecţia consumatorului nu se platesc taxe de timbru. Şi dacă pierd procesul, clienţii pot scăpa de plata unei părţi din cheltuielile de judecată uriaşe făcute de bănci.
Onorariul plătit avocaţilor de un client care cheamă în faţa instanţei banca la care s-a împrumutat pleacă de la 47,6 euro, în cazul unui proces colectiv. „Onorariul este în funcţie de numărul de clienţi. Este 200 de euro dacă sunt 150 de clienţi. În procesele actuale s-a ajuns şi la 40 de euro plus TVA acolo unde sunt 650 de clienţi“, spune avocatul Gheorghe Piperea, care va reprezenta în faţa instanţei clienţii nemulţumiţi ai Volksbank şi ai BCR.
O altă firmă de avocatură, Olteanu şi Asociaţii, le-a înaintat clienţilor nemulţumiţi ai Alpha Bank o ofertă potrivit căreia onorariul pentru deschiderea unui proces în instanţă pleacă de la aproape 300 de lei (TVA inclusă), echivalentul a aproape 71 de euro, pentru fiecare client dacă grupul este de minimum 40 de persoane. Onorariile pentru conciliere sunt mai scăzute, avocaţii solicitând în această situaţie un onorariu de aproape 120 de lei. În ambele situaţii, onorariul de succes este de circa 770 de lei (circa 183 de euro) pentru fiecare client din grup. Şeful acestei case de avocatură spune însă că încasarea onorariului de succes poate fi dificilă. „În cazul în care clientul nu se execută trebuie să mergem pe la 100 de case. (...) E dificil să-ţi execuţi proprii clienţi“, afirmă Daniel Olteanu.
Un avantaj important de care beneficiază clienţii nemulţumiţi ai băncilor este acela că nu plătesc taxe de timbru. În cazul proceselor deschise pe legislaţia care protejează consumatorii nu se percep astfel de taxe.
Onorarii la aprecierea judecătorilor
Cei care pierd sunt obligaţi să-i plătească părţii pe care au chemat-o în faţa instanţei cheltuielile de judecată. Însă, dacă instituţia de credit solicită plata unor sume exorbitante, acestea pot fi ajustate de judecători. „Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat“, este una din prevederile Codului de Procedură Civilă.
„La un proces în care vor trebui să răspundă la 150-200-650 de clienţi, băncile vor lucra cu firme mari. Onorariile pot fi de peste 300.000 de euro, poate chiar peste 500.000 de euro“, anticipează Piperea. De exemplu, tarifele orare ale marilor case de avocatură pornesc de la 75 de euro, dacă dosarul este instrumentat de un avocat junior, respectiv de la circa 200 de euro, dacă de rezolvarea lui se ocupă un senior, potrivit unor surse din piaţă.
Cât ar putea fi valoarea despăgubirii stabilite de judecător în cazul pierderii procesului de către clienţi? „La 300.000 de euro onorariu, probabil că va fi de 10.000 - 20.000 de euro“, susţine Piperea.
Dacă procesul deschis de grupul de 650 de clienţi ar fi pierdut, clienţii ar ajunge să suporte sume de cel puţin 63 de euro dacă despăgubirea stabilită de judecător ar fi de numai 10.000 de euro. În situaţia în care judecătorul ar stabili că instituţia de credit are dreptate şi îi recunoaşte acesteia cheltuieli de judecată de 500.000 de euro, atunci suma pe care ar plăti-o fiecare din cei 650 de reclamanţi ar ajunge la 816 euro.
În situaţia în care clienţii vor câştiga, aceştia îşi vor recupera cel puţin o parte din cheltuielile de judecată. Prevederea menţionată din Codul de Procedură Civilă poate avea în această situaţie efecte neplăcute asupra clienţilor care şi-au făcut calculele că vor câştiga, iar onorariile avocaţilor vor fi achitate de bănci. În plus, potrivit informaţiilor publicate pe forumuri, clienţii au considerat că onorariul de succes al avocatului va fi plătit de bancă în cazul în care aceasta pierde procesul şi, în consecinţă, nu le pasă care este valoarea acestuia. De regulă, însă, onorariul de succes se reţine din suma câştigată de client în proces.
Ofertele trimise de avocaţi cuprind şi plata unor onorarii de succes de până la 200 de euro pentru fiecare persoană din grup, la care se poate adăuga un procentaj de până la 10% din contravaloarea comisioanelor considerate „ilegale“ de către clienţi.
47,6 euro este onorariul plătit de fiecare din cei 650 de clienţi nemulţumiţi ai unei bănci care sunt asistaţi de avocatul Piperea
curs valutar 14.10.2010
1EURO-4.2779 RON
1USD-3.0570 RON
1CAD-3.0384 RON
1AUD-3.0268 RON
1CHF-3.1945 RON
1GBP-4.8513 RON
1AUR-133.5464 RON
1USD-3.0570 RON
1CAD-3.0384 RON
1AUD-3.0268 RON
1CHF-3.1945 RON
1GBP-4.8513 RON
1AUR-133.5464 RON
13 octombrie 2010
Bancherii ameninţă cu dobânzi de 40-50%
Preşedintele Asociaţiei Romåne a Băncilor, Radu Gheţea, a declarat la Comisia de Buget Finanţe din Camera Deputaţilor că în urmă cu patru-cinci ani dobånzile la credite erau de 40-50%, iar calculul marjei de la acea perioadă, în funcţie de indicii monetari, nu ar avantaja clienţii.
„O să răspund la această întrebare (calculul marjei fixe în funcţie de rata dobånzii şi indicele de referinţă de la momentul acordării - n.r.). Acum patru-cinci ani erau dobånzi de 40-50%. Nu cred că cineva se gåndeşte la acea marjă“, a declarat Gheţea, citat de Mediafax.
Datele publicate de BNR arată că, la finele anului 2005, ratele medii pentru creditele acordate populaţiei cu scadenţă mai mare de cinci ani (care mai sunt în derulare în prezent - n.r.) erau de 15%, în timp ce indicele ROBOR se plasa la 7%, iar în anul 2006 marja s-a restråns semnificativ.
Unul dintre reprezentanţii asociaţiilor de clienţi nemulţumiţi a întrebat în cadrul şedinţei Comisiei dacă băncile ar accepta ca marja fixă, pe care trebuie să o aplice la creditele în derulare cu dobånzi variabile, să fie calculată ca diferenţă între rata dobånzii de la acordare şi indicele de referinţă de la acea dată (EURIBOR sau ROBOR).
Grupul parlamentar PDL a introdus un amendament prin care propune calculul marjei fixe pentru creditele cu dobåndă variabilă în derulare prin scăderea din dobånda de la data încheierii contractului a indicelui de referinţă de la acel moment.
Amendamentul prevede includerea unei litere noi la articolul 37 al OUG 50/2010 care va avea următorul cuprins: „f) pentru creditele cu dobånda variabilă aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, marja de dobåndă va fi stabilită prin scăderea din valoarea dobånzii variabile de la data încheierii contractului a valorii indicelui de referinţă de la data încheierii contractului. În contractele de credit în care este prevăzută o anumită marjă, aceasta va fi înlocuită cu marja calculată conform prezentului paragraf“.
Propunerea reprezintă prima soluţie de compromis între modul în care băncile au aplicat prevederile OUG 50/2010 şi pretenţiile clienţilor nemulţumiţi. Astfel, pentru un contract de credit în euro, acordat în 2007, cu o dobåndă de 9%, avånd formula de calcul rată internă de 7% plus marjă fixă de 2%, clienţii solicită în prezent o dobåndă de puţin peste 3%, compusă din indicele Euribor (aproximativ 1%) şi marja de 2%.
Comisia de Buget, Finanţe, Bănci din Camera Deputaţilor a decis ieri, în unanimitate, să primească pånă pe 21 octombrie amendamente şi informaţii suplimentare privind ordonanţa de reglementare a condiţiilor de acordare a creditelor pentru populaţie, urmånd să-şi dea avizul după această dată.
sursa articol
„O să răspund la această întrebare (calculul marjei fixe în funcţie de rata dobånzii şi indicele de referinţă de la momentul acordării - n.r.). Acum patru-cinci ani erau dobånzi de 40-50%. Nu cred că cineva se gåndeşte la acea marjă“, a declarat Gheţea, citat de Mediafax.
Datele publicate de BNR arată că, la finele anului 2005, ratele medii pentru creditele acordate populaţiei cu scadenţă mai mare de cinci ani (care mai sunt în derulare în prezent - n.r.) erau de 15%, în timp ce indicele ROBOR se plasa la 7%, iar în anul 2006 marja s-a restråns semnificativ.
Unul dintre reprezentanţii asociaţiilor de clienţi nemulţumiţi a întrebat în cadrul şedinţei Comisiei dacă băncile ar accepta ca marja fixă, pe care trebuie să o aplice la creditele în derulare cu dobånzi variabile, să fie calculată ca diferenţă între rata dobånzii de la acordare şi indicele de referinţă de la acea dată (EURIBOR sau ROBOR).
Grupul parlamentar PDL a introdus un amendament prin care propune calculul marjei fixe pentru creditele cu dobåndă variabilă în derulare prin scăderea din dobånda de la data încheierii contractului a indicelui de referinţă de la acel moment.
Amendamentul prevede includerea unei litere noi la articolul 37 al OUG 50/2010 care va avea următorul cuprins: „f) pentru creditele cu dobånda variabilă aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, marja de dobåndă va fi stabilită prin scăderea din valoarea dobånzii variabile de la data încheierii contractului a valorii indicelui de referinţă de la data încheierii contractului. În contractele de credit în care este prevăzută o anumită marjă, aceasta va fi înlocuită cu marja calculată conform prezentului paragraf“.
Propunerea reprezintă prima soluţie de compromis între modul în care băncile au aplicat prevederile OUG 50/2010 şi pretenţiile clienţilor nemulţumiţi. Astfel, pentru un contract de credit în euro, acordat în 2007, cu o dobåndă de 9%, avånd formula de calcul rată internă de 7% plus marjă fixă de 2%, clienţii solicită în prezent o dobåndă de puţin peste 3%, compusă din indicele Euribor (aproximativ 1%) şi marja de 2%.
Comisia de Buget, Finanţe, Bănci din Camera Deputaţilor a decis ieri, în unanimitate, să primească pånă pe 21 octombrie amendamente şi informaţii suplimentare privind ordonanţa de reglementare a condiţiilor de acordare a creditelor pentru populaţie, urmånd să-şi dea avizul după această dată.
sursa articol
curs valutar 13.10.2010
1EURO-4.2737 RON
1USD-3.0913 RON
1CAD-3.0455 RON
1AUD-3.0295 RON
1CHF-3.198 RON
1GBP-4.8963 RON
1AUR- 133.6715 RON
1USD-3.0913 RON
1CAD-3.0455 RON
1AUD-3.0295 RON
1CHF-3.198 RON
1GBP-4.8963 RON
1AUR- 133.6715 RON
11 octombrie 2010
Statul pregăteşte un succesor hibrid pentru impozitul Statul pregăteşte un succesor hibrid pentru impozitul minim
Impozitul minim ar putea fi înlocuit, din 2011, cu un impozit de 16% aplicat diferenţei dintre cifra de afaceri şi o cotă de cheltuieli forfetare, stabilite în funcţie de domeniul de activitate.
Cum va arăta noul impozit minim sau forfetar care va va fi instituit de la 1 ianuarie 2011 este încă un subiect de dezbatere între Ministerul de Finanţe şi mediul de afaceri.
Potrivit celor mai recente discuţii, propunerea autorităţilor este introducerea unui impozit în zonele cu risc ridicat de evaziune fiscală, de 16%, aplicat la venituri după scăderea unor cote de cheltuieli forfetare care vor fi decise diferit pentru fiecare domeniu de activitate în parte. În orice caz, Ministerul Finanţelor ar vrea un impozit uşor de aplicat şi de gestionat, cel mai probabil un hibrid între impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, eliminat în ianuarie 2010, şi impozitul minim, eliminat în octombrie 2010. Astfel, noul impozit ar urma să moştenească elemente de la ambele impozite dispărute şi să se aplice doar în anumite sectoare, şi nu tuturor firmelor, cum se plăteau predecesoarele sale.
„Cea mai la îndemână modalitate de calculare a impozitului forfetar ar fi aplicarea unui procentaj la cifra de afaceri. Astfel, se pot defini câteva domenii de activitate în care evaziunea fiscală nu poate fi controlată şi, în cazul în care impozitul pe profit calculat de contribuabil este mai mic decât impozitul forfetar, acesta să plătească impozitul forfetar aplicat la cifra de afaceri din activitatea respectivă. Atenţie însă, definirea domeniilor de activitate trebuie să fie foarte clară, astfel încât contribuabilii să ştie dacă datorează sau nu impozit forfetar“, afirmă Sorin Istrate, managing partner Contexpert.
Propuneri respinse
Intenţia oficialilor nu este însă considerată oportună de către mulţi specialişti în fiscalitate. „După părerea mea, lucrurile ar trebui să fie foarte simple: impozitul minim nu ar trebui să fie înlocuit cu nimic!“, spune Gabriel Sincu, partner Mazars. Potrivit acestuia, sunt multe argumente împotriva unui nou impozit. „În primul rând, o astfel de impozitare este un apanaj al unui sistem fiscal specific Evului Mediu unde toată lumea trebuia să plătească bir, indiferent că avea sau nu avea din ce. Apoi, un impozit pe venit care nu ţine cont că ai înregistrat o pierdere este antieconomic şi descurajează libera iniţiativă. Mai mult, am putea spune că încalcă principiul de nevinovăţie reglementat de Constituţie, pornind de la ideea că toate firmele fac evaziune fiscală“, arată acesta.
Totodată, impozitul minim a generat „distorsiuni între situaţia unor contribuabili în pierdere care trebuia să plătească acelaşi impozit cu alţi contribuabili cu profit zero sau cu un profit mic“, menţionează Alexander Milcev, partner Ernst&Young.
Acest mod de impozitare nu respectă nici principiul cotei unice, minând sistemul fiscal actual al României şi fiind contrar chiar declaraţiilor guvernanţilor privind echitatea fiscală. Atunci când susţin impozitarea tuturor veniturilor cu 16%, oficialii de la Palatul Victoria uită să precizeze că acest principiu este ignorat de ei înşişi atunci când propun impozite de tipul celui forfetar.
Formule complicate
Pentru a nu substitui impozitul minim impozitului pe profit, se vor stabili plafoane ale cifrei de afaceri, tot în funcţie de domeniu de activitate, iar în cazul în care eventualul impozit pe profit este mai mare decât cel forfetar se va plăti 16% pe profit. Potrivit discuţiilor preliminare, „impozitul forfetar ar urma să fie aplicabil contribuabililor din activităţi precum exploatarea hotelurilor şi a facilităţilor de cazare, exploatarea unităţilor de alimentaţie publică, transport de călători, interpretare artistică“, explică Daniel Petre, tax manager Deloitte.
Cu toate aceste premise luate în discuţie, naşterea noului impozit rămâne dificilă. „Indiferent de formulele propuse, o să fie multe discuţii în rândul reprezentanţilor mediilor de afaceri afectate despre corectitudinea şi justeţea unor asemenea formule. Mă întreb dacă nu ar fi mai simplu şi mai eficient ca aceste domenii să fie supuse unui fel de impozit minim relativ unitar şi similar cu cel eliminat acum. Într-adevăr s-ar prelungi o măsură fiscală controversată, însă ea ar afecta numai o minoritate de contribuabili, care oricum au fost supuşi acestui regim până acum şi deja s-au acomodat cu el“, consideră Alexander Milcev.
Printre numeroasle dificultăţi ale modelării unui impozit forfetar, Sorin Istrate observă că acesta produce dezavantaje suplimentare pentru cei care activează în mai multe sectoare de activitate. „Acest sistem are însă dezavantajul că acei contribuabili care derulează în acelaşi timp activităţi care sunt supuse impozitului forfetar şi activităţi care nu intră în sfera de aplicare a acestui impozit vor fi nevoiţi să ţină evidenţe separate pentru calcularea profitului generat de fiecare activitate în parte. Mai mult, în cazul în care impozitul forfetar va fi diferenţiat pe domenii de activitate, aceşti contribuabili ar trebui să calculeze impozit pe profitul fiecărei activităţi pe care o derulează, complicându-se astfel foarte mult calculele şi crescând gradul de erori“, explică Istrate.
Decizie politică
Dincolo de calcule şi formule mai mult sau mai puţin fezabile, va conta decizia politică. Deşi ambalată în principii, cum ar fi combaterea evaziunii, aceasta are un singur scop: colectarea la buget. În 2011, din cauza eliminării impozitului minim, bugetul va pierde venituri de un miliard de lei, după cum a estimat Ministerul Finanţelor. Prin urmare, noua formulă de calcul al impozitului forfetar va trebui să acopere minusul de încasări, după cum se arată şi în nota de fundamentare a actului normativ care elimină impozitul minim: „Guvernul şi-a fixat ca prioritate identificarea de resurse suplimentare de venit“. Ministerul Finanţelor ar trebui să finalizeze noul impozit până la sfârşitul lunii.
curs valutar 11.10.2010
1EURO-4.2682 RON
1USD-3.0689 RON
1CAD-3.0179 RON
1AUD-2.9964 RON
1CHF-3.1726 RON
1GBP-4.8724 RON
1AUR-131.2667 RON
1USD-3.0689 RON
1CAD-3.0179 RON
1AUD-2.9964 RON
1CHF-3.1726 RON
1GBP-4.8724 RON
1AUR-131.2667 RON
8 octombrie 2010
Şeful FMI: Omul de pe stradă plăteşte erorile unor guverne
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, a estimat joi că 'omul de pe stradă' în ţările traversând o profundă criză economică plăteşte 'erorile comise de mai multe guverne timp de decenii'.
'Pentru aceste ţări, nu există alegere. Ele sunt într-adevăr la marginea prăpastiei şi nu există alt mod de a proceda ca ele să revină la ceva care să fie viabil', a afirmat conducătorul instituţiei multilaterale, într-o întâlnire cu reprezentanţi ai societăţii civile în cadrul adunării anuale.
'Este foarte dur pentru oameni. Guvernul trebuie să ia măsuri foarte aspre. Este acumularea unor erori comise de mai multe guverne timp de decenii ce este astăzi plătită de omul de pe stradă', a adăugat Strauss-Kahn.
El a citat Grecia, constrânsă la un program de austeritate foarte exigent pentru a reduce deficitul său bugetar.
'În cazul Greciei, ei erau cu câteva zile înaintea unei prăbuşiri totale' în momentul când ţara a obţinut un plan de ajutor de 110 miliarde de euro pe trei ani de la FMI şi partenerii săi ai zonei euro, a remarcat Strauss-Kahn, citat de AFP.
sursa aricol
'Pentru aceste ţări, nu există alegere. Ele sunt într-adevăr la marginea prăpastiei şi nu există alt mod de a proceda ca ele să revină la ceva care să fie viabil', a afirmat conducătorul instituţiei multilaterale, într-o întâlnire cu reprezentanţi ai societăţii civile în cadrul adunării anuale.
'Este foarte dur pentru oameni. Guvernul trebuie să ia măsuri foarte aspre. Este acumularea unor erori comise de mai multe guverne timp de decenii ce este astăzi plătită de omul de pe stradă', a adăugat Strauss-Kahn.
El a citat Grecia, constrânsă la un program de austeritate foarte exigent pentru a reduce deficitul său bugetar.
'În cazul Greciei, ei erau cu câteva zile înaintea unei prăbuşiri totale' în momentul când ţara a obţinut un plan de ajutor de 110 miliarde de euro pe trei ani de la FMI şi partenerii săi ai zonei euro, a remarcat Strauss-Kahn, citat de AFP.
sursa aricol
curs valutar 08.10.2010
1EURO-4.2694 RON
1USD-3.0577 RON
1CAD-3.0224 RON
1AUD-3.0238 RON
1CHF-3.1889 RON
1GBP-4.8729 RON
1AUR-133.5605 RON
1USD-3.0577 RON
1CAD-3.0224 RON
1AUD-3.0238 RON
1CHF-3.1889 RON
1GBP-4.8729 RON
1AUR-133.5605 RON
7 octombrie 2010
FMI: Romania, cea mai slaba economie din Europa emergenta in 2010
Romania va inregistra cea mai mare scadere economica din Europa emergenta in acest an, de 1,9 la suta, potrivit Prognozei Economice Globale realizata de Fondul Monetar International.
De asemenea, in 2011, Romania va avea cea mai slaba crestere economica din regiune, de numai 1,5 la suta, se arata in analiza publicata pe site-ul FMI.
De altfel, la nivelul intregii Europe, doar Grecia si Islanda or s-o duca mai greu, cu scaderi economice de 4%, respectiv 3% in acest an.
Potrivit FMI, Europa emergenta va avea o crestere economica de 3,7 la suta in 2010 si de 3,1 la suta anul viitor. Turcia este liderul din acest punct de vedere, cu o crestere economica de 7,8 la suta, respectiv 3,6 la suta, fiind urmata de Polonia, cu 3,4%, respectiv 3,7%.
In schimb, tarile dezvoltate din Europa vor avea o crestere mai slaba, de 1,7% in 2010 si de 1,6% in 2011.
FMI estimeaza ca Romania va avea o rata a somajului mai scazuta decat restul tarilor emergente din Europa, de 7,2 la suta in acest an si de 7,1 la suta in 2011.
Urmatoarea pe lista din acest punct de vedere este Bulgaria, cu o rata a somajului de 8,3 la suta in 2010 si de 7,6 la suta in 2011.
Cea mai mare rata a somajului o va avea Letonia, de 19,8 la suta in acest an si 17,5 la suta anul urmator.
sursa articol
De asemenea, in 2011, Romania va avea cea mai slaba crestere economica din regiune, de numai 1,5 la suta, se arata in analiza publicata pe site-ul FMI.
De altfel, la nivelul intregii Europe, doar Grecia si Islanda or s-o duca mai greu, cu scaderi economice de 4%, respectiv 3% in acest an.
Potrivit FMI, Europa emergenta va avea o crestere economica de 3,7 la suta in 2010 si de 3,1 la suta anul viitor. Turcia este liderul din acest punct de vedere, cu o crestere economica de 7,8 la suta, respectiv 3,6 la suta, fiind urmata de Polonia, cu 3,4%, respectiv 3,7%.
In schimb, tarile dezvoltate din Europa vor avea o crestere mai slaba, de 1,7% in 2010 si de 1,6% in 2011.
FMI estimeaza ca Romania va avea o rata a somajului mai scazuta decat restul tarilor emergente din Europa, de 7,2 la suta in acest an si de 7,1 la suta in 2011.
Urmatoarea pe lista din acest punct de vedere este Bulgaria, cu o rata a somajului de 8,3 la suta in 2010 si de 7,6 la suta in 2011.
Cea mai mare rata a somajului o va avea Letonia, de 19,8 la suta in acest an si 17,5 la suta anul urmator.
sursa articol
curs valutar 07.10.2010
1EURO-4.2718 RON
1USD-3.0803 RON
1CAD-3.0417 RON
1AUD-3.0089 RON
1CHF-3.1914 RON
1GBP-4.8991 RON
1AUR-133.5347 RON
1USD-3.0803 RON
1CAD-3.0417 RON
1AUD-3.0089 RON
1CHF-3.1914 RON
1GBP-4.8991 RON
1AUR-133.5347 RON
6 octombrie 2010
Comisioanele se împuţinează şi la contractele de leasing
Ordonanţa nr. 50 referitoare la contractele de credit pentru consumatori este aplicabilă şi societăţilor de leasing, dar numai în cazul contractelor de leasing financiar.
Printre companiile de leasing care au implementat prevederile acestei ordonanţe se numără Romexterra Leasing, Impuls Leasing, Unicredit Leasing, Raiffeisen Leasing, BCR Leasing, BRD Sogelease, Porsche Leasing, Țiriac Holdings. Celelalte companii de leasing consultate nu au dezvăluit informaţii referitoare la procesul de implementare a noilor norme.
Reprezentanţii Impuls Leasing susţin că „modificările aduse contractelor noi pot fi de formă (conţinut scris cu font Times New Roman, minimum 10), dar şi de fond (existenţa unui termen legal de 14 zile în care potenţialul client poate analiza draftul contractului de leasing conţinând toate detaliile financiare în legătură cu încheierea contractului; exprimarea ratei dobânzii în contract sub formă de indice variabil recunoscut la nivel internaţional, plus marja fixă; existenţa a maximum trei comisioane, prevăzute de ordonanţă; limitarea costurilor în cazul rambursării anticipate la 0,5%, respectiv, 1%)“. Rata dobânzii pentru un contract de leasing financiar încheiat prin Impuls Leasing este de 9,5% pentru un autoturism nou.
Reprezentanţii Impuls Leasing susţin că „modificările aduse contractelor noi pot fi de formă (conţinut scris cu font Times New Roman, minimum 10), dar şi de fond (existenţa unui termen legal de 14 zile în care potenţialul client poate analiza draftul contractului de leasing conţinând toate detaliile financiare în legătură cu încheierea contractului; exprimarea ratei dobânzii în contract sub formă de indice variabil recunoscut la nivel internaţional, plus marja fixă; existenţa a maximum trei comisioane, prevăzute de ordonanţă; limitarea costurilor în cazul rambursării anticipate la 0,5%, respectiv, 1%)“. Rata dobânzii pentru un contract de leasing financiar încheiat prin Impuls Leasing este de 9,5% pentru un autoturism nou.
Principala modificare adusă de Ordonanţă are în vedere situaţia achitării anticipate a ratelor de leasing de către consumatori. Astfel, dacă un consumator solicită achitarea anticipată a ratelor de leasing în cadrul unui contract care prevede că rata dobânzii este fixă, acesta va achita societăţii de leasing o compensaţie care nu poate fi mai mare de 1% din valoarea creditului rambursat anticipat, dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată şi data convenită pentru încetarea contractului de leasing este mai mare de un an.
Modificări majore, doar în unele cazuri
„Pentru o perioadă rămasă mai mare de un an, clientul are de achitat 0,5% din valoarea creditului rambursat anticipat“, explică Felix Daniliuc, director general al Raiffeisen Leasing. Pentru contractele cu rata de dobândă variabilă, nu este necesară achitarea acestei compensaţii. În prezent, rata de dobândă practicată de Raiffeisen Leasing este de 8,38%, compusă din rata EURIBOR şi o marjă de 7,5%, iar comisionul de rambursare anticipată a fost de 3%.
Tot 3%, urmând a fi redus, era comisionul de rambursare şi la BCR Leasing. Societatea a chemat clienţii pentru a le propune modificarea contractelor, prin acte adiţionale, şi în privinţa dobânzii, eliminând prevederea care impunea un nivel minim sub care dobânda nu putea scădea, indiferent de evoluţia indicatorului EURIBOR la trei luni. Astfel de modificări nu au fost necesare la Impuls Leasing, spun reprezentanţii companiei, în condiţiile în care s-a practicat şi până acum o rată a dobânzii sub formă de indice EURIBOR, plus marja fixă.
sursa articol
Printre companiile de leasing care au implementat prevederile acestei ordonanţe se numără Romexterra Leasing, Impuls Leasing, Unicredit Leasing, Raiffeisen Leasing, BCR Leasing, BRD Sogelease, Porsche Leasing, Țiriac Holdings. Celelalte companii de leasing consultate nu au dezvăluit informaţii referitoare la procesul de implementare a noilor norme.
Reprezentanţii Impuls Leasing susţin că „modificările aduse contractelor noi pot fi de formă (conţinut scris cu font Times New Roman, minimum 10), dar şi de fond (existenţa unui termen legal de 14 zile în care potenţialul client poate analiza draftul contractului de leasing conţinând toate detaliile financiare în legătură cu încheierea contractului; exprimarea ratei dobânzii în contract sub formă de indice variabil recunoscut la nivel internaţional, plus marja fixă; existenţa a maximum trei comisioane, prevăzute de ordonanţă; limitarea costurilor în cazul rambursării anticipate la 0,5%, respectiv, 1%)“. Rata dobânzii pentru un contract de leasing financiar încheiat prin Impuls Leasing este de 9,5% pentru un autoturism nou.
Reprezentanţii Impuls Leasing susţin că „modificările aduse contractelor noi pot fi de formă (conţinut scris cu font Times New Roman, minimum 10), dar şi de fond (existenţa unui termen legal de 14 zile în care potenţialul client poate analiza draftul contractului de leasing conţinând toate detaliile financiare în legătură cu încheierea contractului; exprimarea ratei dobânzii în contract sub formă de indice variabil recunoscut la nivel internaţional, plus marja fixă; existenţa a maximum trei comisioane, prevăzute de ordonanţă; limitarea costurilor în cazul rambursării anticipate la 0,5%, respectiv, 1%)“. Rata dobânzii pentru un contract de leasing financiar încheiat prin Impuls Leasing este de 9,5% pentru un autoturism nou.
Principala modificare adusă de Ordonanţă are în vedere situaţia achitării anticipate a ratelor de leasing de către consumatori. Astfel, dacă un consumator solicită achitarea anticipată a ratelor de leasing în cadrul unui contract care prevede că rata dobânzii este fixă, acesta va achita societăţii de leasing o compensaţie care nu poate fi mai mare de 1% din valoarea creditului rambursat anticipat, dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată şi data convenită pentru încetarea contractului de leasing este mai mare de un an.
Modificări majore, doar în unele cazuri
„Pentru o perioadă rămasă mai mare de un an, clientul are de achitat 0,5% din valoarea creditului rambursat anticipat“, explică Felix Daniliuc, director general al Raiffeisen Leasing. Pentru contractele cu rata de dobândă variabilă, nu este necesară achitarea acestei compensaţii. În prezent, rata de dobândă practicată de Raiffeisen Leasing este de 8,38%, compusă din rata EURIBOR şi o marjă de 7,5%, iar comisionul de rambursare anticipată a fost de 3%.
Tot 3%, urmând a fi redus, era comisionul de rambursare şi la BCR Leasing. Societatea a chemat clienţii pentru a le propune modificarea contractelor, prin acte adiţionale, şi în privinţa dobânzii, eliminând prevederea care impunea un nivel minim sub care dobânda nu putea scădea, indiferent de evoluţia indicatorului EURIBOR la trei luni. Astfel de modificări nu au fost necesare la Impuls Leasing, spun reprezentanţii companiei, în condiţiile în care s-a practicat şi până acum o rată a dobânzii sub formă de indice EURIBOR, plus marja fixă.
sursa articol
curs valutar 06.10.2010
1EURO-4.2798 RON
1USD-3.1066 RON
1CAD-3.0401 RON
1AUD-2.9804 RON
1CHF-3.2126 RON
1GBP-4.9341 RON
1AUR-132.3910 RON
1USD-3.1066 RON
1CAD-3.0401 RON
1AUD-2.9804 RON
1CHF-3.2126 RON
1GBP-4.9341 RON
1AUR-132.3910 RON
4 octombrie 2010
A deprecia sau a nu deprecia cursul, întrebarea strategică pentru economia românească
Pe 4 octombrie 2004, cursul leu-euro era 4,12. Azi este 4,26 lei/euro, cu 3% mai mare. Între timp inflaţia a fost 42%. Cât de sustenabil este acest curs şi cât costă economia susţinerea lui? Dar cât ar costa o depreciere abruptă? Intensificarea încleştării la nivel mondial pentru protecţia economiilor şi sprijinirea exporturilor prin deprecierea monedelor din ultimele săptămâni aduce în prim-plan şi în România problema cursului de schimb.
Intensificarea încleştării la nivel mondial pentru protecţia economiilor şi sprijinirea exporturilor prin deprecierea monedelor din ultimele săptămâni aduce în prim-plan şi în România problema cursului de schimb.
Intensificarea încleştării la nivel mondial pentru protecţia economiilor şi sprijinirea exporturilor prin deprecierea monedelor din ultimele săptămâni aduce în prim-plan şi în România problema cursului de schimb.
Tot mai mulţi oameni de afaceri şi analişti afirmă că economia se sufocă în lipsa unei deprecieri a leului şi se întreabă cât ne mai permitem să menţinem un curs de puţin peste 4 lei un euro, aproape de nivelurile din 2004, deşi între timp inflaţia acumulată a fost de 42%.
De doi ani BNR nu şi-a dezlipit ochii de pe piaţa valutară şi a cheltuit mai bine de 4 miliarde de euro (potrivit estimărilor din toamna trecută ale ING Bank) pentru a apăra leul. Asigurarea stabilităţii cursului a fost principalul motiv al contractării împrumutului extern de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, de aproape 20 miliarde de euro, care a suplimentat rezervele de valută ale BNR.
Banca Naţională a calculat vinerea trecută un curs de 4,2672 lei pentru un euro, cu numai 3,3% peste maximul anului 2004, de 4,12 lei. Dacă s-ar fi respectat corelaţia cu inflaţia, euro ar fi trebuit să treacă de 5 lei.
Cei doi giganţi mondiali - Statele Unite ale Americii şi China - scriu un nou episod în războiul deprecierii propriilor monede. În timp ce China continuă să cumpere masiv dolari pentru a contracara o apreciere a yuanului, în ciuda excedentului comercial enorm, în America banca centrală (Fed) discută planuri pentru o nouă rundă de măsuri de "relaxare cantitativă", care se traduce practic prin tipărirea de monedă. Anunţul recent al Fed s-a văzut printr-o depreciere a dolarului cu 7% în faţa euro, doar în luna septembrie.
În România, exportul este, de la sfârşitul anului trecut, singurul motor care trage pentru revenirea economiei, în timp ce consumul intern rămâne foarte slab. Cererea internă de consum a continuat să se contracte, pe fondul reducerii de salarii, al creşterii şomajului, dar şi al restrângerii drastice a finanţărilor acordate de bănci. Un leu mai slab ar ajuta exporturile, dar pe partea cealaltă ar putea antrena o creştere a inflaţiei şi probleme mai mari pentru cei care plătesc rate la creditele în valută.
Oamenii de afaceri şi unii analişti cer tot mai răspicat ieftinirea creditului în lei - unde BNR are pârghii să intervină - chiar cu preţul unei deprecieri a cursului. De patru luni BNR a îngheţat dobânda-cheie la leu la 6,25% pe an, având de departe cea mai ridicată dobândă dintre băncile centrale din regiune.
"Sunt necesare o serie de măsuri legislative care să reducă importanţa exagerată a cursului de schimb în stabilirea preţurilor finale în România. Aceste măsuri ar trebui să permită BNR să tolereze o volatilitate mai mare a cursului şi, prin scăderea dobânzii-cheie, să ducă la posibilitatea unei finanţări în lei ieftină a României prin intermediul sistemului bancar", spune Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii. Creditul în lei - atât pentru populaţie, cât şi pentru companii - nu reuşeşte să se oprească din scădere, fiind în continuare preferate împrumuturile în valută, din cauza diferenţialului de dobândă.
În dezbaterea privind opţiunile de politică monetară, analiştii din băncile comerciale tind în ultima vreme să favorizeze abordarea "prudentă" a BNR.
"Dacă nu se manifestă riscurile privind preţurile administrate şi la produsele alimentare şi implementarea măsurilor de consolidare fiscală, atunci BNR nu are de ce să majoreze dobânda. Dar dacă apar tensiuni pe piaţa locală şi dacă preţurile la alimente încep să urce, atunci BNR ar putea fi nevoită să majoreze dobânda. Deoarece ne aşteptăm ca astfel de tensiuni să apară, anticipăm de asemenea şi o uşoară majorare a dobânzii", spune Nicolae Covrig, economist la Raiffeisen Bank, una dintre băncile locale de top. Bancherii au însă interesul ca BNR să menţină dobânzile sus, pentru că un astfel de context le permite obţinerea unor venituri mai mari, dar şi să asigure stabilitatea cursului, pentru a nu amplifica problemele la creditele în valută.
Şi faţă de dolarul american leul a înregistrat o apreciere chiar mai puternică în anii trecuţi. În 2010 evoluţia s-a inversat, iar dolarul a atins în iunie un maxim istoric la 3,56 lei, în condiţiile în care în 2004 se tranzacţiona la 3,2 lei.
"Cursul leu - dolar ne-a influenţat pozitiv (anul acesta - n.red.). Am avut stabilitate şi am avut diferenţe de curs favorabile. Antibiotice are exporturi mai mari decât importuri", a spus Ioan Nani, directorul general al producătorului de medicamente Antibiotice Iaşi. Pachetul majoritar de acţiuni ale companiei este deţinut de Ministerul Sănătăţii.
Anul acesta, compania a început exportul de produse finite către Statele Unite iar în următorii doi ani estimează că livrările pe această piaţă vor atinge 15 milioane de dolari.
Înainte de 2010, compania livra pe piaţa din SUA substanţe active (folosite pentru producţia medicamentelor). Compania exportă şi în Europa.
Întrebat dacă i se pare normal să lucreze cu acelaşi curs leu-dolar ca în urmă cu cinci ani, Nani a răspuns: "Din păcate ne-am întors în urmă cu cinci ani la nivelul economiei şi trebuie să repunem economia în drepturi".
Recent şi omul de afaceri Viorel Cataramă, care controlează producătorul de mobilă Elvila, a afirmat că susţinerea artificială a cursului de către BNR i-a afectat businessul.
Pentru companiile care se bazează şi pe importuri, creşterea cursului ar fi însă o problemă.
"Aproape 50% din costurile pe care le avem sunt generate de materiile prime importate. Deşi exportăm 25% din producţie, devalorizarea leului nu ne-ar avantaja. Pentru compania noastră intervalul 4,2- 4,4 lei la un euro este cel optim", a declarat Cristian Cornea, directorul general filialei locale a grupului polonez Can-Pack, care deţine o fabrică de ambalaje din aluminiu în Bucureşti, cu afaceri de 40 de milioane de euro.
Fabrica din România asigură 80-90% din cutiile de bere ale Heineken, SABMiller, InBev sau Tuborg România. Can Pack exportă în ţări precum Turcia, Grecia, Moldova şi altele.
El a mai spus că devalorizarea leului ar reprezenta un avantaj doar pentru companiile care exportă produse fabricate din materii prime luate din România şi nu aduse din import.
BNR este reticentă faţă de relaxarea politicii monetare. În tot acest timp, banca centrală s-a arătat însă reticentă în a permite o depreciere prea mare a cursului, în condiţiile în care economia românească este expusă la riscul valutar, prin două canale majore.
Pe de o parte, mulţi comercianţi - de la dealerii auto la operatorii de telefonie mobilă, agenţiile de turism şi hotelierii până la dezvoltatorii imobiliari - exprimă preţurile în euro, astfel că orice creştere a cursului se vede instantaneu în evoluţia preţurilor, alimentând inflaţia.
Totodată, această omniprezenţă a euro a determinat şi un apetit ridicat din partea populaţiei pentru creditele în euro, pe care bancherii le-au oferit cu mare largheţe.
În mod constant guvernatorul Mugur Isărescu a respins scenariul în care Banca Naţională ar da drumul la "tiparniţă", argumentul principal fiind fragilitatea stabilităţii preţurilor (inflaţia a coborât pe palierul de o singură cifră abia în anul 2004).
Când însă cererea internă are perspective atât de slabe, mai are BNR motive să fie preocupată de inflaţie?
Cum se poziţionează alte economii emergente:
Brazilia, o economie emergentă în plin avânt, se confruntă acum cu o întărire foarte puternică a realului pe fondul intrărilor de capitaluri speculative, care îi afectează însă competitivitatea exporturilor. "Suntem în mijlocul unui război internaţional al valutelor, o depreciere generală a monedelor. Este o ameninţare pentru noi, deoarece ne afectează competitivitatea", spune Guido Mantega, ministrul de finanţe brazilian. Realul brazilian s-a întărit cu circa 35% în faţa dolarului de la sfârşitul anului 2008. Investitorii speculativi caută acum pieţele care le asigură randamente mai bune şi plasează acolo sume masive, în condiţiile în care pot împrumuta dolari la dobânzi apropiate de 0%.
Ceva mai aproape de noi, în Ungaria se poartă un adevărat război între banca centrală, care are trasat ca obiectiv asigurarea stabilităţii cursului, şi guvern, care doreşte ieftinirea creditului. Banca centrală păstrează dobânda la 5,25% pe an, în timp ce inflaţia anuală a coborât la 3,7%, în principal din cauza temerilor privind presiunile de depreciere a forintului.
curs valutar 04.10.2010
1-EURO-4.2672 RON
1-USD-3.1061 RON
1-CAD-3.0227 RON
1-AUD-3.0196 RON
1-CHF-3.1725 RON
1-GBP-4.9229 RON
1-AUR- 131.0455 RON
1-USD-3.1061 RON
1-CAD-3.0227 RON
1-AUD-3.0196 RON
1-CHF-3.1725 RON
1-GBP-4.9229 RON
1-AUR- 131.0455 RON
1 octombrie 2010
Băncile au şanse să câştige procesele cu clienţii pe dobânzi
Băncile ar trebui să aibă câştig de cauză în procesele cu clienţii privind modul netransparent de stabilire a dobânzilor variabile la unele din creditele pe care le-au vândut, pentru că au respectat cadrul legal în vigoare la acel moment, spune Oana Gavrilă, avocat senior la Ţucă Zbârcea şi Asociaţii.
"Cred că băncile au acţionat în limitele cadrului legal existent. Dacă vorbim de abuzuri, trebuie să ne raportăm la cadrul legal existent. Dacă acest cadru nu este conform din punct de vedere etic sau moral, legiuitorul trebuie să-l facă conform, iar până la acel moment să răspundă", a spus Gavrilă, în cadrul unui seminar organizat la Institutul Bancar Român (IBR).Introducerea unor noi reglementări privind creditul pentru consumatori, prin Ordonanţa 50/2010 intrată în vigoare în iunie, a angrenat un val fără precedent de proteste din partea clienţilor, care au acumulat nemulţumiri în trecut, când băncile au majorat discreţionar costul împrumuturilor. Foarte mulţi au contestat felul în care băncile au propus să pună în practică prevederile ordonanţei, care le cere să treacă la formule transparente de calcul al dobânzii, prin menţinerea costurilor la nivelul actual. Astfel, clienţii s-au organizat în grupuri şi cheamă băncile în judecată în cadrul unor procese colective, dar metoda aleasă este contestarea clauzelor contractuale pe care le condiseră abuzive, chiar în baza legislaţiei privind protecţia consumatorului aflată în vigoare încă de la începutul anilor 2000.
Gavrilă spune că abia Ordonanţa 50 forţează băncile să facă ajustări pentru creditele aflate în derulare, în condiţiile în care acestea erau conforme cu reglementările din trecut.
Petru Rareş, preşedintele IBR, a arătat în cadrul aceluiaşi seminar că băncile vor intra în perioada următoare într-o concurenţă puternică pentru clienţii buni, însă chiar şi aşa nu vor reuşi să îşi conserve afacerile. "De acum, băncile intră în contracţie, în contracţie naturală, şi scade volumul creditării. Deocamdată nu a scăzut, dar noi începem bătălia pentru clienţi, pentru a arăta că băncile încearcă să înţeleagă comportamentul clienţilor şi să acţioneze în consecinţă", a spus Rareş, citat de Mediafax. El a apreciat că noile reglementări financiar globale (acordul de adecvare a capitalului Basel III) şi alte măsuri de taxare a activităţii financiare discutate în prezent vor ava un efect devastator prin majorarea costurilor băncilor, care vor fi nevoite să se adaptezesursa articol
curs valutar 01.10.2010
1EURO-4.2674 RON
1USD-3.1254 RON
1CHF-3.2068 RON
1CAD-3.0287 RON
1AUD-3.0291 RON
1GBP-4.9667 RON
1AUR-131.7241 RON
1USD-3.1254 RON
1CHF-3.2068 RON
1CAD-3.0287 RON
1AUD-3.0291 RON
1GBP-4.9667 RON
1AUR-131.7241 RON
Abonați-vă la:
Postări (Atom)