Cum te va afecta Codul Muncii de la 30 aprilie?

Noul Cod al Muncii intră în vigoare începând cu 30 aprilie şi aduce o serie de noutăţi. Principalele modificări se referă la perioada de probă, preaviz, stabilirea criteriilor de performanţă, concedieri colective, dar şi a numărului de fapte ce reprezintă contravenţii.

Pedepse mai mari pentru munca „la negru"

Noua lege echilibrează relaţia dintre angajat şi angajator şi flexibilizează piaţa muncii. Codul Muncii creşte perioadele de preaviz şi de probă, permite firmelor să scape de lucrătorii incompetenţi şi pedepseşte aspru angajatorii care folosesc munca „la negru". O persoană care doreşte să se angajeze va sta în probă cel mult trei luni, dacă este vorba de un post de execuţie, şi maximum 120 de zile, pentru funcţiile de management. În cazul disponibilizărilor, primii pe lista neagră vor fi muncitorii mai puţin performanţi, fiindcă nu mai primează criteriile sociale de selecţie.

Criterii de performanţă

Una dintre cele mai importante modificări aduse se referă la introducerea obiectivelor de performanţă individuală şi a criteriilor de evaluare a activităţii angajaţilor, în funcţie de care se poate decide concedierea unui salariat pe motiv de necorespundere profesională.

Totodată, a crescut şi perioada pentru care poate fi încheiat un contract individuală de muncă pe durată determinată , de la 24 de luni la 36 luni. De asemenea, angajatorul este obligat să înregistreze contractul în registrul electronic şi să-i înmâneze salariatului un exemplar. În caz contrar, el poate fi sancţionat cu o amendă de la 1.500 lei la 2000 de lei.

Durata timpului de muncă este de opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână, în total 40 de ore. Durata maximă legală nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acestora.

Au crescut sancţiunile

S-a mărit numărul de fapte ce reprezintă contravenţii, a crescut valoarea amenzilor. Astfel, primirea la muncă a cinci persoane fără încheierea unui contract de muncă se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 lei pentru fiecare persoană. Până acum, amenda pentru fiecare persoană fără forme legale era de 3000-4000 lei.

Persoanele care acceptă să muncească fără să semneze un contract individual de muncă vor fi amendate cu sume cuprinse între 500 lei şi 1.000 de lei.

O veste bună este că vor apărea pe piaţa românească 100 de mii de locuri de muncă o dată cu intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii.

Rămâne de văzut dacă se confirmă aşteptările optimiste ale reprezentanţilor Executivului, însă este cert că multe companii ar fi angajat mai mulţi oameni dacă legislaţia nu ar fi fost atât de rigidă.

Un reprezentant al IBM declara, la sfârşitului lui 2010, că firma are 1.400 de angajaţi în România, dar numărul lor ar fi fost dublu dacă reglementările referitoare la contractele temporare ar fi fost mai permisive.

Executivul nu se aşteaptă ca toate joburile ce vor apărea pe piaţa muncii să fie nou create. O mare parte, speră Guvernul, va proveni din scoaterea la suprafaţă a muncii „la negru".

Sursa www.adevarul.ro www.click.ro

Astăzi... un ieri pe scurt!

Această săptămână începe optimist! Şomajul este într-o continuă scădere, iar din câte se pare modificările din noul Cod al Muncii ar putea avea un efect pozitiv asupra acestei probleme. Astfel, dacă eşti şomer ai motive de bucurie. Şi asta nu e tot! În această primăvară, multinaţionalele fac recrutări. Dacă mai ştii şi o limbă străină din cele care sunt acum pe val, şansele de angajare cresc foarte mult. Am mai selectat şi alte ştiri interesante, dar pe care vă voi lasa să le descoperiţi singuri!

Voi începe cu marea problemă pe care a ridicat-o, şi încă o mai ridică, şomajul. Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) ne informează că rata şomajului continuă să scadă. La nivel naţional, aceasta a scăzut cu 0,16% faţă de luna ianuarie a anului curent. Numărul total de şomeri a fost de 600.308 de persoane, scăzând cu 14.668 faţă de cel de la finele lunii anterioare. Cu toate acestea, la nivel teritorial sunt câteva judeţe în care numărul de şomeri a crescut. Nivelul minim al ratei şomajului, în luna februarie, s-a înregistrat în Bucureşti şi a fost de 2,21%.

Şi schimbările din noul Cod al Muncii ar putea amplifica angajările, mai ales prin modificările aduse contractelor de muncă pe o perioadă determinată. De asemenea, noile reglementări favorizează afacerile sezoniere. Codul face mult mai uşoară angajarea pe o perioadă determinată de timp. Acest aspect ar putea avea un efect pozitiv asupra numărului total de locuri de muncă disponibile.

Problema principală a pieţei forţei de muncă de la noi din ţară este faptul că la nivel economic, se produc prea puţine locuri pentru cei cu studii superioare. Majoritatea locurilor de muncă disponibile sunt în sectoarele care nu aduc o valoare adăugată. Astfel, în perioada 18-24 martie, la nivel naţional există 9.100 de locuri de muncă disponibile, dintre care doar 615 sunt pentru persoanele cu studii superioare, conform datelor furnizate de ANOFM.

Cum aminteam mai sus, se caută şi persoane cu studii superioare. Condiţia esenţială este aceea ca tinerii absolvenţi şi nu numai, să ştie măcar o limbă străină. Această condiţie este elementară în cazul multinaţionalelor care, din câte se pare, vor face angajări în această primăvară. Limbile străine care au mare căutare sunt germana, franceza, italiana, spaniola şi olandeza.

În continuare, vom vorbi puţin despre programul ”Prima ta locuinţă Raiffeisen”. Plafonul de garantarea alocat pentru programul Prima Casa 3, lansat de Raiffeisen Bank a fost epuizat. Banca a lansat un nou credit imobiliar promoţional, în euro, cu o dobândă de 5,55% pe an, pentru clienţii care încasează veniturile în cont curent deschis. Oferta standard pentru acest credit este de 5,95% pe an. Perioada de valabilitate a ofertei pentru acest credit este 21 martie – 20 iunie. Banca finanţează până la 85% din imobilul adus în garanţie în cadrul acestui program.

Voi încheia articolul de azi cu încă o veste bună! România ocupă locul 4 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte exporturile care s-au înregistrat anul trecut. Acestea au urcat în 2010 la valoarea de 37,3 miliarde de euro. Şi la capitolul importuri stăm bine! Potrivit datelor furnizate de Eurostat, România ocupă locul 9 în UE în ceea ce priveşte importurile. Anul trecut, valoarea acestora a atins suma de 46,8 miliarde de euro. Conform aceleaşi surse, exporturile în UE au crescut cu 23%, iar importurile au avansat cu 24%. Nu trebuie uitat faptul că anul trecut, România şi-a mărit capacitatea instalată în energie eoliană, plasându-ne pe poziţia 7 în UE, după creşterea de volum. 

Numai veşti bune azi! Sper că aşa să fie toată săptămâna şi că încet, încet totul în ţară să ia o turnură pozitivă!

Spor la muncă în săptămâna care a început!

Sursa: www.wall-street.ro, www.gandul.info, www.adevarul.ro 

Munca dependentă

Inclusiv şi cea mai simplă activitate desfăşurată între persoanele fizice, care este urmată de plata unei sume de bani pentru munca prestată, are consecinţe importante din perspectiva obligaţiilor stabilite de lege. Există câteva mecanisme de declarare, impozitare şi organizare a activităţii, stabilite de legislaţia fiscală. Aceste mecanisme diferă în funcţie de modul în care a fost realizat venitul. De asemenea, organul fiscal va putea reconsidera raportul ca fiind unul de muncă dependentă, dacă îndeplineşte unul dintre criteriile de identificare a muncii independente, prevăzute de Codul Fiscal, modificat prin ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr.82/2010.

Ordonanţa amintită mai sus se va aplica numai veniturilor care au fost realizate din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit Codului fiscal, şi/sau veniturilor rezultate din activităţi profesionale desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor încheiate potrivit Codului civil. Acestea sunt singurele care fac parte din noţiunea de „venituri de natură profesionala, altele decât cele de natură salarială”.

În categoria de venituri profesionale, nu intră veniturile obţinute de:

1. directorii societăţii comercial pe acţiuni 
2. directorii societăţii comerciale cu răspundere limitată
3. preşedintele asociaţiei de proprietari sau alte persoane remunerate în baza contractului de mandat, potrivit  legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari
4. reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi ai comisiei de cenzori
5. reprezentanţii în organisme tripartite
6. administratorii societăţii comerciale
7. persoanele care desfăşoară activităţi ca urmare a unei funcţii alese în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial
8. persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente
9. persoanele care exercită profesii liberale
10. membrii asociaţiilor familiale
11. alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale, dar în temeiul altor contracte decât convenţiile civile sau contractele de cesiune de drepturi de autor