Ce este mai de preţ şi mai important decât banul? Pornind de la bine cunoscuta sintagmă “banul il face pe om”, adesea utilizată în zilele noastre, vom afla astăzi o scurtă istorie a banilor, importanţa şi evoluţia acestora în timp.
Istoria banilor începe, practic de la începutul omenirii, atunci când schimburile comerciale erau bazate pe troc, iar banii erau reprezentaţi sub diferite forme precum:
- vite, grâne sau condimente în Mesopotamia
- cochilii de soici sau cuţite în China
- monede de piatră cât roata carului, în insula Yap din Pacific
- colti de câine în insulele Solomon din Pacific
- brăţări în Coasta de Fildeş
- clopoţei de bronz în Zimbabwe
Intrucat schimburile comerciale bazate pe aceste mijloace de plată erau dificile, în anii 630 i.H. au apărut monedele de metal, respectiv aur, argint şi aramă, prin iniţiativa părintelui istoriei, Herodot, şi a fost adoptată treptat de mai toate civilizaţiile. Cu timpul, s-a dezvoltat un adevărat sistem financiar la nivel mondial, egiptenii fiind fondatorii sistemului bursier.
În perioada Evului Mediu, regatele şi-au impus propriile sisteme bancare, de aceea monedele purtau diverse denumiri în funcţie de zonă, astfel avem dinarul, grosul, talerul în teritoriile bizantine, pfeningul în lumea germanică, penny şi sterling în Anglia, creiţarul în Austria sau florinul în Florenţa. Baterea de monedă s-a intensificat treptat, din pricina numeroaselor lupte teritoriale care erau finanţate cu aceste monezi.
Banii de hârtie au apărut mult mai târziu, în preajma anului 900, pe continentul asiatic, mai exact în China, după care idea s-a extins în India, Japonia şi Persia. Pe continentul European, banii de hârtie au apărut prin intermediul cunoscutului Marco Polo, care trăise vreme îndelungată în China.
Baterea de monedă a culminat cu inventarea tiparului de către Gutenberg în anul 1440, la care inventatori precum Leonardo Da Vinci şi-au adus aportul prin îmbunătăţiri în vederea tipării primelor bancnote în lumea occidentală.
Dezvoltarea sistemului financiar a fost influenţată şi de intensificarea schimburilor comerciale din perioada marilor descoperiri geografice. În aceeaşi perioadă a avut loc şi reforma monetară iniţiată de regina Elisabeta I a Angliei care dorea curăţarea sistemului de numeroasele tipuri de monezi. Tot atunci s-a înfiinţat şi Royal Exchange, bursa londoneză, dar şi numeroase bănci precum cele de la Amsterdam, Hamburg sau Nurenberg.
Problemele financiare nu au întârziat să apară astfel că revoluţia industrială, în ciuda invenţiilor şi dezvoltării de tot felul, a fost marcată de numeroase eşecuri, inflaţie şi dispute interminabile pe fondul banilor. Din acest motiv, economistul American, John Galbraith, spunea că banii sunt într-adevăr o sursă de bucurie pentru om, dar în egală măsura aduc nefericirea prin grijile pe care le creează.
Vom afla în articolul următor şi efectele apariţiei banilor în România, dar vom discuta şi despre înfiinţarea monedei euro şi a sistemului monetar European.
Sursa: www.descopera.ro