BNR cu ochii pe preturi, nu pe credite

Consiliul de Administraţie al BNR a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la minimul istoric de 6,25%. Este cea de a cincea şedinţă consecutivă în care BNR nu modifică dobânda de referinţă, ceea ce arată că banca centrală a decis să nu dea un imbold suplimentar creditării, ci mai degrabă să aştepte ca şi băncile comerciale să scadă corespunzător dobânzile la credite şi depozite. Banca centrală a mai hotărât să menţină şi ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută la 15% şi, respectiv, 25%.

Analiştii economici susţin că aceste decizii ale BNR erau previzibile, pentru că principala preocupare a băncii centrale rămân stabilitatea preţurilor şi evitarea inflaţiei şi, indirect, menţinerea leului puternic.

Banca centrală nu a mai modificat dobânda de politică monetară de pe 4 mai 2010, când a redus rata cu 0,25 puncte, la minimul istoric de 6,25%. În primele patru şedinţe de politică monetară din 2010, BNR a coborât dobânda cu 1,75 puncte procentuale, de la 8%. Cu toate acestea, băncile comerciale nu au redus dobânzile la credite, ba chiar le-au crescut în noiembrie 2010 faţă de octombrie. O statistică BNR, publicată ieri, arată că dobânzile la creditele noi în lei au crescut în noiembrie cu 0,81 puncte procentuale faţă de octombrie, ajungând la 11,1%. Şi la împrumuturile în euro, dobânda la creditele noi a crescut cu 0,15 puncte procentuale în noiembrie faţă de octombrie 2010.

Analistul economic Ilie Şerbănescu spune că băncile străine nu ţin cont dacă dobânda de politică monetară creşte sau scade.

“Părerea mea este că nu contează nici că a menţinut-o, nici că ar fi scăzut-o, nici că ar fi ridicat-o, pentru că băncile din România cărora li se adresează o asemenea măsură nu ţin cont de ea, după cum a dovedit experienţa. Ele sunt bănci străine, au comenzi din altă parte şi nu se supun politicii pe care o face Banca Naţională. Deci nu are nici o importanţă că au păstrat-o sau că ar fi micşorat-o”, a afirmat Şerbănescu.
Totuşi, dacă BNR ar fi considerat că acum este momentul ca băncile să reia creditarea mai puternic, ar fi scăzut politica de dobândă monetară, însă decizia băncii centrale arată că principala preocupare rămân stabilitatea preţurilor şi evitarea inflaţiei şi, indirect, menţinerea leului puternic, consideră analiştii economici.
“Ar trebui să fie scăzut şi nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii dacă membrii CA al BNR vor adopta ideea de a impulsiona, prin instrumentele pe care le au, băncile comerciale să îşi sporească creditarea. Atunci, banca centrală ar lăsa mai mulţi bani la bănci, dar această preocupare de stimulare a băncilor să reia creditarea este depăşită totuşi de priorităţile BNR de combatere a inflaţiei”, a explicat analistul economic, Bogdan Baltazar.

Pe de altă parte, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat de nenumărate ori că populaţia şi firmele sunt foarte precaute în a lua credite în această perioadă. Totodată, guvernatorul a criticat băncile comerciale că nu-şi adaptează dobânzile la cele ale băncii centrale.

sursa articol